Dicționare ale limbii române

12 definiții pentru impudic

IMPÚDIC, -Ă, impudici, -ce, adj. Lipsit de pudoare, de rușine; nerușinat, necuviincios. – Din fr. impudique, lat. impudicus.
IMPÚDIC, -Ă, impudici, -ce, adj. Lipsit de pudoare, de rușine; nerușinat, necuviincios. – Din fr. impudique, lat. impudicus.
IMPÚDIC, -Ă, impudici, -e, adj. Lipsit de pudoare. V. nerușinat.
impúdic adj. m., pl. impúdici; f. impúdică, pl. impúdice
impúdic adj. m., pl. impúdici: f. sg. impúdică, pl. impúdice
IMPÚDIC adj. 1. v. obscen. 2. v. lasciv.
Impudic ≠ pudic
IMPÚDIC, -Ă adj. Nerușinat, necuviincios. [Cf. fr. impudique, lat. impudicus].
IMPÚDIC, -Ă adj. lipsit de pudoare; nerușinat, indecent. (< fr. impudique, lat. impudicus)
IMPÚDIC ~că (~ci, ~ce) Care nu este pudic; lipsit de pudoare; fără pudoare; indecent; nerușinat. /<fr. impudique, lat. impudicus
*impudíc, -ă adj. (lat. im-pudícus). Lipsit de castitate: om impudic. Care izbește castitatea: gesturĭ impudice. Adv. În mod impudic. – Fals impúdic. Cp. cu amic.
IMPUDIC adj. 1. deșănțat, imoral, indecent, necuviincios, nerușinat, obscen, pornografic, scabros, scîrbos, trivial, vulgar, (livr.) licențios, (înv. și pop.) scîrnav, slobod, (reg.) porcotos, (fam.) deșucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, îmbălat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O glumă ~.) 2. lasciv, obscen, senzual, voluptos, (livr.) lubric. (Dans ~.)

impudic definitie

impudic dex

Intrare: impudic
impudic adjectiv