Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru impresionism

IMPRESION├ŹSM s. n. Mi╚Öcare artistic─â ap─ârut─â ├«n a doua jum─âtate a sec. XIX, caracterizat─â prin renun╚Ťarea la contururile precise, la detalii, la clarobscur spre a reda c├ót mai sugestiv lumina (├«n pictur─â), prin modelarea fragmentar─â a suprafe╚Ťelor (├«n sculptur─â), printr-o mare libertate a formelor, l─ârgirea cadrului tonal ╚Öi subiectivitatea coloritului (├«n muzic─â), prin tendin╚Ťa de a reda impresii fugitive, ╚Öi cele mai intime nuan╚Ťe personale (├«n literatur─â). [Pr.: -si-o-] ÔÇô Din fr. impressionnisme.
IMPRESION├ŹSM s. n. Mi╚Öcare artistic─â ap─ârut─â ├«n a doua jum─âtate a sec. XIX, caracterizat─â prin renun╚Ťarea la contururile precise, la detalii, la clarobscur spre a reda c├ót mai sugestiv lumina (├«n pictur─â), prin modelarea fragmentar─â a suprafe╚Ťelor (├«n sculptur─â), printr-o mare libertate a formelor, l─ârgirea cadrului tonal ╚Öi subiectivitatea coloritului (├«n muzic─â), prin tendin╚Ťa de a reda impresii fugitive, ╚Öi cele mai intime nuan╚Ťe personale (├«n literatur─â). [Pr.: -si-o-] ÔÇô Din fr. impressionnisme.
IMPRESION├ŹSM s. n. Curent idealist ╚Öi formalist ├«n arta ╚Öi literatura burghez─â, ap─ârut la sf├«r╚Öitul secolului al XIX-lea ╚Öi caracterizat prin indiferen╚Ťa fa╚Ť─â de problemele esen╚Ťiale ale realit─â╚Ťii sociale ╚Öi prin tendin╚Ťa de a exprima nemijlocit senza╚Ťiile personale ╚Öi impresiile de moment, f─âr─â a ajunge la generalizare ╚Öi tipizare. ÔÇô Pronun╚Ťat: -si-o-.
impresion├şsm (-si-o) s. n.
impresion├şsm s. n. (sil. -si-o-)
IMPRESION├ŹSM s.n. 1. Sistem estetic ale c─ârui principii de crea╚Ťie ╚Öi de critic─â sunt bazate pe impresie. 2. Mi╚Öcare artistic─â de la sf├ór╚Öitul sec. XIX, bazat─â pe exprimarea impresiilor imediate ╚Öi manifest├ónd un interes deosebit pentru nuan╚Ťe, atmosfer─â, fluiditatea senza╚Ťiilor, lumin─â; ├«n literatur─â, unde e confundat uneori cu simbolismul, se caracterizeaz─â prin ├«nf─â╚Ťi╚Öarea rapid─â ╚Öi pregnant─â a unor st─âri suflete╚Öti (impresii, senza╚Ťii, emo╚Ťii) tr─âite nemijlocit de artist. [Pron. -si-o-. / cf. fr. impressionnisme].
IMPRESION├ŹSM s. n. 1. sistem estetic ale c─ârui principii de crea╚Ťie ╚Öi de critic─â sunt bazate pe impresie. 2. mi╚Öcare artistic─â de la sf├ór╚Öitul sec. XIX, bazat─â pe exprimarea impresiilor imediate ╚Öi manifest├ónd un interes deosebit pentru nuan╚Ťe, atmosfer─â, fluiditatea senza╚Ťiilor, lumin─â; ├«n literatur─â, confundat uneori cu simbolismul, se caracterizeaz─â prin ├«nf─â╚Ťi╚Ťarea rapid─â ╚Öi pregnant─â a unor st─âri suflete╚Öti tr─âite nemijlocit de artist. (< fr. impressionnisme)
IMPRESION├ŹSM n. Curent ├«n art─â ╚Öi literatur─â (ap─ârut la mijlocul sec. XIX ├«n Fran╚Ťa), care cultiv─â un sistem estetic bazat pe impresie. /<fr. impressionnisme
*impresion├şzm n. (fr. impressionnisme). Form─â de art─â sa┼ş de literatur─â care red─â impresiunea pur─â a╚Öa cum a fost sim╚Ťit─â materialmente.
impresionism, curent ap─ârut ├«n arta plastic─â francez─â la sf├ór╚Öitul sec. 19 ╚Öi ilustrat de pictori ca Monet, Degas, Renoir, Pissaro, Sisley, C├ęzanne etc. Criticul de art─â Louis Leroy a vorbit cel dint├ói despre ÔÇ×╚Öcoala impresionist─âÔÇŁ referindu-se la un tablou al lui Claude Monet intitulat ÔÇ×Impresie, r─âs─ârit de soareÔÇŁ. ÔÇ×Impresioni╚ÖtiiÔÇŁ au creat o art─â a reac╚Ťiilor imediate, surprinz├ónd o anumit─â ÔÇ×impresieÔÇŁ asupra luminii ╚Öi materiei; ├«n tablourile ÔÇ×impresioni╚ÖtilorÔÇŁ vibra╚Ťia luminii este principiul dominant iar culoarea dob├ónde╚Öte principala func╚Ťie expresiv─â. Transferul acestui termen ├«n domeniul muzicii se cuvine a fi f─âcut cu precau╚Ťiile impuse de orice compara╚Ťie dintre dou─â domenii care opereaz─â cu sisteme de semne diferite. ├Än arta lui Cl. Debussy, de care este uneori ata╚Öat termenul, sunt elemente ce pot fi apropiate, p├ón─â la un punct, de pictura omonim─â. Considerabila ├«mbog─â╚Ťire a limbajului armonic, utilizarea modurilor (I, 3) greg. ╚Öi a celor proprii muzicii Extremului Orient, scriitura pentru orch., bogat─â ├«n combina╚Ťii instr. inedite ajung├ónd uneori la o adev─ârat─â ÔÇ×pulverizareÔÇŁ a timbrurilor*, ca ╚Öi scriitura pianistic─â, plin─â de nuan╚Ťe ╚Öi subtile indica╚Ťii de expresie*, concur─â la crearea unui sistem de ÔÇ×culori sonoreÔÇŁ comparabil cu iriza╚Ťia cromatic─â a picturii impresioniste. Arta lui Debussy, ca ╚Öi a ÔÇ×impresioni╚ÖtilorÔÇŁeste cea a evoc─ârii ╚Öi nu a descrip╚Ťiei, a sugestiei ╚Öi nu a reprezent─ârii. (ÔÇ×Se poate oare reda misterul unei p─âduri m─âsur├«ndu-se ├«n─âl╚Ťimea copacilor?ÔÇŁ ÔÇô Claude Debussy). ├Än ce m─âsur─â aceste elemente ╚Öi altele, precum preferin╚Ťa pentru miniatura de form─â liber─â degajat─â de structurile tradi╚Ťionale, justific─â analogia dintre Debussy ╚Öi pictorii impresioni╚Öti este o ├«ntrebare care r─âm├óne deschis─â. Se poate vorbi ├«ns─â cu siguran╚Ť─â despre un context cultural-artistic omogen ├«n liniile sale mari (al─âturi de pictura impresionist─â, rolul poeziei simboliste ├«n definirea acestuia este esen╚Ťial─â), ├«n care crea╚Ťia singular─â a lui Debussy ├«╚Öi plaseaz─â aportul de puternic─â originalitate. Despre ÔÇ×o ╚Öcoal─â impresionist─âÔÇŁ ├«n muzic─â nu poate fi vorba, cu toate c─â elemente caracteristice pot fi ├«nt├ólnite la numero╚Öi compozitori de mai mic─â importan╚Ť─â, fr. sau de influen╚Ť─â fr. Ele nu ├«mbrac─â ├«ns─â tr─âs─âturi de sistem c├ónd apar la personalit─â╚Ťi de prim─â m─ârime ca M. Ravel, A. Roussel, I. Stravinski, G. Enescu, Y. Kod├íly, M. de Falla ╚Ö.a. (├«n muzica rom├óneasc─â, ╚Öcoala lui Castaldi, din care f─âceau parte Otescu, Nottara ╚Öi Alessandrescu, se ├«nscrie ├«n aceast─â sfer─â), pentru care contactul cu arta lui Debussy a constituit nu un model ci deschiderea spre drumul propriu.
IMPRESION├ŹSM (< fr.) s. n. 1. Atitudine estetic─â ╚Öi g├óndire critic─â ale c─âror principii sunt bazate pe impresie. 2. Mi╚Öcare artistic─â constituit─â ├«n Fran╚Ťa ├«n deceniul al 8-lea al sec. 19, denumit─â astfel dup─â tabloul lui Claude Monet ÔÇ×Impresie, r─âs─ârit de soareÔÇŁ (1874). Opun├óndu-se exalt─ârii sentimentelor ╚Öi pasiunii pentru anecdot─â ╚Öi subiecte literare, caracteristice romantismului ╚Öi, mai ales, prescrip╚Ťiilor rigide, idealizante, devenite manier─â ╚Öi re╚Ťet─â a academismului, pictorii impresioni╚Öti se aproprie de realitate, de clipa nemijlocit─â, conferind noi valen╚Ťe poetice aspectelor vie╚Ťii cotidiene, ╚Öi ├«nnoiesc peisajul, practic├óndu-l integral ├«n plein air. Continuatori ai unor tendin╚Ťe realiste, de situare ├«n cotidian, ap─ârute anterior (Turner, Constable, Corot, Courbet, Daumier, ╚Öcoala de la Barbizon etc.). I. a renovat pictura european─â; prin aten╚Ťia acordat─â efectelor de lumin─â ╚Öi atmosfer─â, a adoptat noi principii ├«n tehnica pictural─â (culorile pure, fragmentarea tu╚Öei, umbrele colorate), renun╚Ť├ónd la contururi, la detaliile precise, clarobscur, pe care le ├«nlocuie╚Öte prin contrastul de culori calde ╚Öi reci, pentru a reda mai sugestiv vibra╚Ťia aerului ╚Öi reflexele luminii. Dup─â E. Manet, considerat drept precursor al i., reprezentan╚Ťii principali ai mi╚Öc─ârii sunt: Cl. Monet, C. Pissaro, P. C├ęzanne, A. Sisley, E. Degas, A. Renoir ╚Ö.a. ├Än sculptur─â, i. duce la modelarea fragmentat─â ╚Öi agitat─â a suprafe╚Ťelor (A. Rodin, M. Rosso). I. se r─âsp├ónde╚Öte ├«n Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii. Ecouri ale i. apar ╚Öi ├«n operele pictorilor rom├óni (N. Grigorescu, I. Andreescu, N. D─âr─âscu, Lucian Grigorescu ╚ÖiJ. Al. Steriadi). ├Än muzic─â, i. se caracterizeaz─â prin libertatea formelor, l─ârgirea cadrului tonal, armonie rafinat─â, subiectivitatea coloritului ╚Öi a combina╚Ťiilor timbrale. Cei mai importan╚Ťi reprezentan╚Ťi: Debussy, Ravel, De Falla. ├Än muzica rom├óneasc─â, influen╚Ťati de i. au fost A. Castaldi, C.C. Nottara, A. Alessandrescu, I. Nonna Otescu ╚Ö.a.

Impresionism dex online | sinonim

Impresionism definitie

Intrare: impresionism
impresionism substantiv neutru
  • silabisire: -si-o-