IMPRESIONÁ, impresionez, vb. I. Tranz. 1. A produce o impresie puternică asupra cuiva; a emoționa, a mișca. 2. (Despre lumină) A acționa asupra substanței sensibile de pe o placă, de pe un film sau de pe o hârtie fotografică, dând naștere unui proces chimic datorită căruia se înregistrează o imagine. [Pr.: -si-o-] – Din fr. impressionner.

IMPRESIONÁT, -Ă, impresionați, -te, adj. 1. Mișcat, emoționat. 2. (Despre materiale fotografice) Care a suferit schimbări chimice sub acțiunea luminii. [Pr.: -si-o-] – V. impresiona.

IMPRESIONÁ, impresionez, vb. I. Tranz. 1. A produce o impresie puternică asupra cuiva; a emoționa, a mișca. 2. (Despre lumină) A acționa asupra substanței sensibile de pe o placă, de pe un film sau de pe o hârtie fotografică, dând naștere unui proces chimic datorită căruia se înregistrează o imagine. [Pr.: -si-o-] – Din fr. impressionner.

IMPRESIONÁT, -Ă, impresionați, -te, adj. 1. Mișcat, emoționat. 2. (Despre materiale fotografice) Care a suferit schimbări chimice sub acțiunea luminii. [Pr.: -si-o-] – V. impresiona.

IMPRESIONÁ, impresionez, vb. I. Tranz. 1. A produce impresie, a mișca, a emoționa. Cînd îi impresionează un tablou, rămîn mai mult timp în fața lui. STANCU, U.R.S.S. 55. E impresionat de frumusețea femeii și nu știe ce atitudine să ia. CAMIL PETRESCU, U. N. 218. M-a văzut, probabil, trist în fața vitrinei... și l-o fi impresionat. SAHIA, N. 99. ◊ Refl. Se impresionează ușor. 2. (Despre lumină) A acționa asupra substanței sensibile de pe o placă, un film sau o hîrtie fotografică, dînd naștere unui proces chimic datorită căruia se înregistrează o imagine. – Pronunțat: -si-o-.

IMPRESIONÁT, -Ă, impresionați, -te, adj. 1. Mișcat, emoționat. 2. (Despre materiale sensibile la lumină) Care a suferit schimbări chimice sub acțiunea luminii. – Pronunțat: -si-o-.

impresioná (a ~) (-si-o-) vb., ind. prez. 3 impresioneáză

impresioná vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. impresionéz, 3 sg. și pl. impresioneáză

IMPRESIONÁ vb. 1. v. emoționa. 2. v. sensibiliza.

IMPRESIONÁT adj. 1. v. emoționat. 2. sensibilizat.

IMPRESIONÁ vb. I. tr. 1. A produce o vie expresie; a emoționa. 2. (Despre lumină) A acționa asupra stratului sensibil al unei plăci sau al unui film fotografic. [Pron. -si-o-. / < fr. impressionner].

IMPRESIONÁ vb. tr. 1. a produce o vie impresie; a emoționa. 2. (despre lumină) a acționa asupra stratului sensibil al unei plăci, al unui film fotografic. (< fr. impressionner)

A IMPRESIONÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A supune unei impresii vii; a face să trăiască anumite emoții. 2) A acționa asupra unei plăci sau a unui film fotografic cu ajutorul luminii, pentru a obține imagini. [Sil. im-pre-si-o-] /<fr. impressionner

impresionà v. a cauza impresiuni, a mișca pe cineva.

*impresionéz v. tr. (fr. impressionner). Produc impresiune, mișc, emoționez: mizeria vecinuluĭ l-a impresionat adînc. Las urme apesînd: imaginea impresionează placa fotografică.

IMPRESIONA vb. 1. a emoționa, a înduioșa, a mișca, a tulbura, (fig.) a atinge, a pătrunde. (L-au ~ cele auzite.) 2. a emoționa, a sensibiliza. (Arta îl ~ pe om.)

IMPRESIONAT adj. 1. emoționat, înduioșat, mișcat, tulburat, (fig.) atins. (Om ~.) 2. emoționat, sensibilizat. (Un public ~.)

NIL ADMIRARI (lat.) să nu te lași impresionat de nimic – Horațiu, „Epistulae”, I, 6, 1. Păstrarea seninătății și a unei dispoziții sufletești egale în toate împrejurările este condiția fericirii. Uneori expresia definește și o atitudine de nepăsare.