IMPRACTICÁBIL, -Ă, impracticabili, -e, adj. 1. (Despre drumuri) Pe care nu se poate circula; stricat, desfundat. 2. Care nu poate fi pus în practică, care nu se poate aplica. – Din fr. impraticable (după practică).

IMPRACTICÁBIL, -Ă, impracticabili, -e, adj. 1. (Despre drumuri) Pe care nu se poate circula; stricat, desfundat. 2. Care nu poate fi pus în practică, care nu se poate aplica. – Din fr. impraticable (după practică).

IMPRACTICÁBIL, -Ă, impracticabili, -e, adj. (Mai ales despre drumuri) Care nu poate fi străbătut, care este stricat, desfundat, pe unde nu se poate circula. Șosea impracticabilă.

impracticábil adj. m., pl. impracticábili; f. impracticábilă, pl. impracticábile

impracticábil adj. m. practicabil

IMPRACTICÁBIL adj. desfundat, rău. (Un drum ~.)

Impracticabil ≠ practicabil

IMPRACTICÁBIL, -Ă adj. 1. (Despre drumuri, terenuri) Care nu se poate folosi; desfundat, stricat. 2. Care nu poate fi pus în practică, nu se poate aplica. [Cf. fr. impraticable].

IMPRACTICÁBIL, -Ă adj. 1. (despre drumuri, terenuri) care nu se pot folosi; desfundat. 2. care nu poate fi pus în practică. (după fr. impraticable)

IMPRACTICÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu poate fi pus în practică; imposibil de aplicat în practică; inaplicabil; irealizabil; nerealizabil. Proiect ~. 2) (despre drumuri, terenuri etc.) Care nu poate fi folosit (din cauza deteriorării); stricat; deteriorat. [Sil. im-prac-] /<fr. impraticable

impracticabil a. 1. care nu se poate executa: regulament impracticabil; 2. pe unde nu se poate trece: drum impracticabil.

*impracticábil, -ă adj. (in și practicabil). Care nu se poate face, executa: proĭect impracticabil. Pe unde nu se poate umbla: drum impracticabil.

IMPRACTICABIL adj. desfundat, rău. (Un drum ~.)