IMPÓSTĂ, imposte, s. f. Plan orizontal ieșit în relief față de nivelul zidăriei, servind de obicei ca sprijin pentru o boltă, un arc etc. – Din fr. imposte, it. imposta.

IMPÓSTĂ, imposte, s. f. Bloc de piatră care se află ieșit în afară față de nivelul zidăriei, servind de obicei ca sprijin pentru o boltă, un arc etc. – Din fr. imposte, it. imposta.

impóstă s. f., g.-d. art. impóstei; pl. impóste

impostá vb., ind. prez. 1 sg. impostéz, 3 sg. și pl. imposteáză

impóstă s. f., g.-d. art. impóstei; pl. impóste

IMPOSTÁ vb. I. tr. (Liv.) A aranja, a organiza bazele, structurile unei construcții, ale unei lucrări. [< it. impostare].

IMPÓSTĂ s.f. 1. (Constr.) Bloc de piatră ieșind din zid, pe care se sprijină un arc, o boltă sau care suportă zidăria de deasupra unei uși, a unei porți. 2. Mulură ieșită în relief care încununează un stâlp. [Cf. it. imposta, fr. imposte].

IMPOSTÁ vb. tr. a aranja, a organiza bazele, structurile unei construcții, ale unei lucrări. (< it. impostare)

IMPÓSTĂ s. f. 1. bloc de piatră ieșind din zid, pe care se sprijină un arc, o boltă, sau care suportă zidăria de deasupra unei uși, a unei porți. 2. mulură ieșită în relief care încununează un stâlp. (< fr. imposte)

A IMPOSTÁ ~éz tranz. A pregăti bazele unei construcții, unei lucrări. /<it. impostare