Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru impolite╚Ťe

IMPOLIT├ë╚Ü─é s. f. v. impolite╚Ťe.
IMPOLIT├ë╚ÜE, (2) impolite╚Ťi, s. f. 1. Lips─â de polite╚Ťe. 2. Fapt─â, atitudine sau comportare nepoliticoas─â; necuviin╚Ť─â, mojicie, b─âd─âr─ânie. [Var.: impolit├ę╚Ť─â s. f.] ÔÇô Din fr. impolitesse.
IMPOLIT├ë╚Ü─é s. f. v. impolite╚Ťe.
IMPOLIT├ë╚ÜE, impolite╚Ťi, s. f. Lips─â de polite╚Ťe; fapt─â, atitudine sau comportare nepoliticoas─â; necuviin╚Ť─â, mojicie, b─âd─âr─ânie. [Var.: impolit├ę╚Ť─â s. f.] ÔÇô Din fr. impolitesse.
IMPOLIT├ë╚Ü─é s. f. v. impolite╚Ťe.
IMPOLIT├ë╚ÜE s. f. (╚śi ├«n forma impolite╚Ť─â) Lips─â de polite╚Ťe; vorb─â sau fapt─â nepoliticoas─â; necuviin╚Ť─â, nepolite╚Ťe. Ei ne rugar─â at├«ta, ├«nc├«t ar fi fost o impolite╚Ť─â din partea noastr─â s─â nu primim. BOLINTINEANU, O. 296. ÔÇô Variant─â: impolit├ę╚Ť─â s. f.
!impolit├ę╚Ťe s. f., art. impolit├ę╚Ťea, g.-d. impolit├ę╚Ťi, art. impolit├ę╚Ťii; (manifest─âri) pl. impolit├ę╚Ťi
impolit├ę╚Ťe s. f. polite╚Ťe[1]
IMPOLITÉȚE s. v. mitocănie.[1]
Impolite╚Ťe Ôëá polite╚Ťe, gentile╚Ťe[1]
IMPOLIT├ë╚Ü─é s.f. v. impolite╚Ťe.
IMPOLIT├ë╚ÜE s.f. Mojicie, necuviin╚Ť─â. [Var. impolite╚Ť─â s.f. / cf. fr. impolitesse].
IMPOLIT├ë╚ÜE s. f. lips─â de polite╚Ťe, mojicie, necuviin╚Ť─â. (< fr. impolitesse)
IMPOLIT├ë╚ÜE ~i f. 1) Lips─â de polite╚Ťe; necuviin╚Ť─â. 2) Atitudine sau comportare nepoliticoas─â. [G.-D. impolite╚Ťii; Pl. ╚Öi impolite╚Ťuri] /<fr. impolitesse[1]
*impolit├ę╚Ť─â f., pl. e (fr. impolitesse). Lips─â de polite╚Ť─â.
IMPOLITE╚ÜE s. b─âd─âr─ânie, grosol─ânie, indelicate╚Ťe, mahalagism, mitoc─ânie, m├«rl─ânie, mojicie, necuviin╚Ť─â, nepolite╚Ťe, ╚Ť─âr─ânie, vulgaritate, (pop.) mocof─ânie, mocof─ânism, (reg.) modor─ânie, (├«nv.) grosime, r├«t─ânie, (rar fig.) necioplire.
IMPOLITE╚ÜE. Subst. Impolite╚Ťe, necuviin╚Ť─â, obr─âznicie, neobr─âzare, neru╚Öinare, impertinen╚Ť─â, insolen╚Ť─â, tupeu (rar); nedelicate╚Ťe, indelicate╚Ťe. Lips─â de respect, lips─â de tact. Vulgaritate, trivialitate. Desconsiderare, desconsidera╚Ťie, dispre╚Ť, dispre╚Ťuire, sfidare. Indecen╚Ť─â, impudoare, impudicitate, obscenitate, scabrozitate (livr.). B─âtaie de joc, batjocur─â, batjocorire, ├«njosire, jignire, ofens─â, vexa╚Ťiune (livr.), insult─â, insultare, umilire; brutalitate, huliganism. Injurie, ├«njur─âtur─â, sudalm─â (pop.), suduitur─â (pop.), ocar─â (pop.), vorbe f─âr─â perdea. Grosol─ânie, b─âd─âr─ânie, mojicie, mitoc─ânie. Obraznic, neru╚Öinat, impertinent, arogant, cinic; b─âd─âran, mitocan, mojic; ╚Ťop├«rlan; moglan (reg.), mod├«rlan (reg.), mod├«rl─â (reg.), m├«rlan (depr.), ╚Ť─âr─ânoi (peior.), grosoman (├«nv.), ghiorlan (reg. ╚Öi fam.), m─âgar (fig.), porc (fig.); mahalagiu, huligan. Obraznic─â, obr─âznic─âtur─â (fam.), neru╚Öinat─â; impertinent─â, arogant─â, cinic─â; b─âd─âran─â, b─âd─âranc─â, mojic─â, m─âg─âri╚Ť─â (fig., depr.), ╚Ťop├«rlanc─â, ╚Ťop├«rc─â (reg.), ╚Ťoap─â (fam.), mahalagioaic─â, mahalagi╚Ť─â (rar), ╚Ťa╚Ť─â (peior.). Adj. Nepoliticos, necuviincios, nerespectuos, obraznic, obr─âznicu╚Ť (dim.), neobr─âzat, f─âr─â obraz, cu obraz gros, nesim╚Ťit, insolent, impertinent, arogant; prost crescut, din p─âdure, necioplit (fig.); mojic, mojicesc, grobian (reg.), b─âd─âran, b─âd─âr─ânos (rar), grosolan, grosier (fig., rar), mitoc─ânesc, mitoc─ânos, mojicos, ╚Ť─âr─ânos (depr.). Indecent, impudic, vulgar, trivial, neru╚Öinat, obscen, scabros (livr.). Cinic, sfid─âtor, ofensator, ireveren╚Ťios, injurios, jignitor, vexatoriu (livr.), insult─âtor, umilitor. Brutal, huliganic. Vb. A fi obraznic (nepoliticos), a nu avea obraz, a fi lipsit de bun sim╚Ť, a fi gros la piele (de obraz), a nu avea cei ╚Öapte ani de acas─â; a se purta ca un b─âd─âran (mojic). A se obr─âznici, a-╚Öi lua nasul la purtare. A jigni, a vexa (livr.), a ofensa, a batjocori, a insulta; a umili, a ├«njosi, a brutaliza, a aduce injurii, a ├«njura, a oc─âr├«, a sudui (pop.), a dr─âcui. Adv. F─âr─â tact; (├«n mod) necuviincios (cinic); cu neru╚Öinare, cu obr─âznicie, cu tupeu, cu cinism; (├«n mod) jignitor. M─âg─âre╚Öte (fig.), obr─âznice╚Öte, mojice╚Öte, mitoc─âne╚Öte (rar). V. batjocur─â, blestem, comportare, def─âimare, dispre╚Ť, ignoran╚Ť─â, imoralitate, ofens─â, umilin╚Ť─â.

Impolite╚Ťe dex online | sinonim

Impolite╚Ťe definitie

Intrare: impolite╚Ťe
impolite╚Ť─â
impolite╚Ťe substantiv feminin