implozie definitie

8 definiții pentru implozie

IMPLÓZIE, implozii, s. f. 1. Fenomen opus exploziei, care constă în pătrunderea rapidă a aerului într-un spațiu închis fără aer, când pereții acestuia sunt distruși. 2. (Lingv.) Prima fază a articulării unei consoane ocluzive, care constă în închiderea totală a organului fonator. – Din fr. implosion.
IMPLÓZIE, implozii, s. f. 1. Fenomen opus exploziei, care constă în pătrunderea rapidă a aerului într-un spațiu închis, fără aer, când pereții acestuia sunt distruși. 2. (Lingv.) Prima fază a articulării unei consoane oclusive, care constă în închiderea totală a organului fonator. – Din fr. implosion.[1]
implózie (-zi-e) s. f., art. implózia (-zi-a), g.-d. art. implóziei; pl. implózii, art. implóziile (-zi-i-)
implózie s. f. (sil. -zi-e), art. implózia (sil. -zi-a), g.-d. art. implóziei; pl. implózii, art. implóziile (sil. -zi-i-)[1]
IMPLÓZIE s.f. 1. (op. explozie) Pătrunderea rapidă a aerului într-o încăpere vidată când pereții acesteia sunt distruși. 2. (Fon.) Momentul inițial al articulării unei consoane oclusive. [Var. imploziune s.f. / < fr. implosion].
IMPLÓZIE s. f. 1. pătrundere rapidă a aerului într-o încăpere vidată când pereții acesteia sunt distruși. 2. prăbușire gravitațională a unei stele, însotiță de eliberarea unei mari cantități de energie. 3. prima fază a articulării unei consoane oclusive, constând în închiderea totală a organului fonator și oprirea aerului. (< fr. implosion)
IMPLÓZIE ~i f. Fenomen constând în pătrunderea rapidă a aerului într-o încăpere cu vid (prin pereții deteriorați ai acestuia), care poate provoca un accident. /<fr. implosion[1]
IMPLÓZIE s. f. (< fr. implosion): prima fază a articulării unei consoane oclusive, care constă în închiderea totală a organului fonator și în realizarea unei tensiuni crescânde prin oprirea aerului.

implozie dex

Intrare: implozie
implozie substantiv feminin
  • silabisire: -zi-e