IMPLANTÁȚIE, implantanții, s. f. Implantare. – Din fr. implantation.

IMPLANTÁȚIE s. f. Acțiunea de a implanta și rezultatul ei; implantare. – Din fr. implantation.

implantáție (-ți-e) s. f., art. implantáția (-ți-a), g.-d. art. implantáției; pl. implantáții, art. implantáțiile (-ți-i-)

implantáție s. f. plantație

IMPLANTÁȚIE s.f. Implantare. [Gen. -iei. / < fr. implantation].

IMPLANTÁȚIE s. f. implantare. (< fr. implantation)