12 definiții pentru implacabil
IMPLACÁBIL, -Ă, implacabili, -e,
adj. Care nu poate fi înduplecat, atenuat, îmblânzit; neîndurător, inexorabil. – Din
fr. implacable, lat. implacabilis. IMPLACÁBIL, -Ă, implacabili, -e,
adj. Care nu poate fi înduplecat, atenuat, îmblânzit; neîndurător, inexorabil. – Din
fr. implacable, lat. implacabilis. IMPLACÁBIL, -Ă, implacabili, -e,
adj. Care nu poate fi înduplecat, potolit, îmblînzit; neînduplecat, neîndurat. Rea, crudă și implacabilă, ea în cîteva cuvinte îi arată cît de absurd e planul lui. GHEREA, ST. CR. II 170. Întrînd în Cameră, să facem o implacabilă opozițiune la toate actele guvernului. ALECSANDRI, T. 1734. ◊
Fig. O pîrghie puternică îl mișcă, implacabilă, neinfluențată de nimic, și de fiecare dată bolovanul căzut între ele e zdrobit metodic în cîteva clipe. BOGZA, C. O. 181.
implacábil adj. m.,
pl. implacábili;
f. implacábilă,
pl. implacábile
implacábil adj. m., pl. implacábili; f. sg. implacábilă, pl. implacábile
IMPLACÁBIL, -Ă adj. De neînduplecat, neîmblânzit; neîndurat. [Cf. fr. implacable, it. implacabile, lat. implacabilis].
IMPLACÁBIL, -Ă adj. 1. de neînduplecat, neîndurător. 2. care se produce în mod fatal; inexorabil. (< fr. implacable, lat. implacabilis)
IMPLACÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi convins, înduplecat; de neînduplecat; neabătut; inexorabil. [Sil. im-pla-] /<fr. implacable, lat. implacabilis implacabil a. care nu poate fi potolit: ură implacabilă.
*implacábil, -ă adj. (lat. implacabilis, d. placare, a liniști). Neînduplecat, care nu se poate potoli: Scipione Nasica era adversaru implacabil al luĭ Tiberiŭ Grahu. Adv. În mod implacabil.
IMPLACABIL adj. crud, hain, necruțător, neiertător, neînduplecat, neîndurător, nemilos, nemilostiv, (livr.) inexorabil, (rar) neîndurat, nemiluit, (înv.) nemilostivitor, nemilostivnic, (fig.) vitreg. (Soartă ~.) Implacabil dex online | sinonim
Implacabil definitie