impietate definitie

12 definiții pentru impietate

IMPIETÁTE, impietăți, s. f. Lipsă de respect față de ceva considerat sfânt; p. gener. atitudine jignitoare, lipsită de respect față de cineva sau de ceva care merită întreaga considerație; sacrilegiu. [Pr.: -pi-e-] – Din fr. impiété, lat. impietas, -atis.
IMPIETÁTE, impietăți, s. f. Lipsă de respect față de ceva considerat sfânt; p. gener. atitudine jignitoare, lipsită de respect față de cineva sau de ceva care merită întreaga considerație; sacrilegiu. [Pr.: -pi-e-] – Din fr. impiété, lat. impietas, -atis.
IMPIETÁTE s. f. Lipsă de pietate față de ceva sfînt; p. ext. atitudine jignitoare față de cineva sau de ceva care merită respect, venerație. V. nelegiuire. – Pronunțat: -pi-e-.
impietáte (-pi-e-) s. f., g.-d. art. impietắții; (sacrilegii) pl. impietắți
impietáte s. f. (sil. -pi-e-), g.-d. art. impietății; (atitudini, fapte) pl. impietăți
IMPIETÁTE s. v. sacrilegiu.
IMPIETÁTE s.f. Lipsă de pietate față de ceva considerat sfânt; (p. ext.) jignire adusă față de cineva sau de ceva care merită venerație; sacrilegiu. [Pron. -pi-e-. / cf. fr. impiété, lat. impietas].
IMPIETÁTE s. f. lipsă de respect față de ceva considerat sfânt; (p. ext.) jignire adusă față de cineva sau de ceva care merită venerație. (< fr. impiété, lat. impietas)
IMPIETÁTE f. Lipsă de pietate față de ceva considerat sfânt sau față de cineva demn de considerație. [G.-D. impietății] /<fr. impiété, lat. impietas, ~atis
impietate f. lipsă de pietate, dispreț mai ales pentru cele religioase.
*impietáte f. (lat. impíetas, -átis). Lipsă de pietate, nelegĭuire, dispreț de cele sfinte. Faptă nelegĭuită.
IMPIETATE s. sacrilegiu. (A comis o ~.)

impietate dex

Intrare: impietate
impietate substantiv feminin
  • silabisire: -pi-e-