IMPESTÁ, impestez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A molipsi de ciumă sau de altă boală contagioasă. 2. A răspândi un miros urât. 3. Fig. A corupe. – Din it. impestare, fr. empester.

IMPESTÁ, impestez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A molipsi de ciumă sau de altă boală contagioasă. 2. A răspândi un miros urât. 3. Fig. A corupe. – Din it. impestare, fr. empester.

impestá (a ~) (a molipsi, a mirosi urât) (rar) vb., ind. prez. 3 impesteáză

impestá vb., ind., prez. 1 sg. impestéz, 3 sg. și pl. impesteáză

IMPESTÁ vb. I. tr. 1. A molipsi de ciumă sau de o boală contagioasă. 2. A răspândi un miros urât. 3. (Fig.) A corupe. [< it. impestare, cf. fr. empester].

IMPESTÁ vb. tr. 1. a molipsi de ciumă, de o boală contagioasă. 2. a răspândi un miros urât, a infecta. 2. (fig.) a corupe, a perverti. (< it. impestare, fr. empester)

A IMPESTÁ ~éz tranz. 1) A molipsi de o boală contagioasă. 2) A răspândi un miros urât. /<it. impestare, fr. empester

impestà v. 1. a infecta cu ciuma sau cu o boală contagioasă; 2. a răspândi un miros urât; 3. fig. a corupe prin doctrine rele.

*impestéz v. tr. (fr. empester, d. peste, pestă; it. impestare și appestare). Încĭumez, infectez cu pestă saŭ cu altă boală contagioasă; umplu de putoare. Fig. Corup pin doctrine pernicioase.