7 definiții pentru impenitență
IMPENITÉNȚĂ s. f. (
Livr.) Lipsă de căință, de remușcări. – Din
fr. impénitence. IMPENITÉNȚĂ s. f. Lipsă de căință, de remușcări. – Din
fr. impénitence. impeniténță (
livr.)
s. f.,
g.-d. art. impeniténței
impeniténță s. f., g.-d. art. impeniténței IMPENITÉNȚĂ s.f. (Rar) Caracterul, starea celui impenitent; nepocăință. [< fr. impénitence].
IMPENITÉNȚĂ s. f. lipsit de căință, de remușcări. (< fr. impénitence)
*impeniténță f., pl. e (lat. impoenitentia). Caracteru omuluĭ impenitent.
Impenitență dex online | sinonim
Impenitență definitie
Intrare: impenitență
impenitență substantiv feminin