impediment definitie

10 definiții pentru impediment

IMPEDIMÉNT, impedimente, s. n. Piedică, obstacol în calea realizării unei intenții. – Din lat. impedimentum. Cf. it. impedimento.
IMPEDIMÉNT, impedimente, s. n. Piedică, obstacol în calea realizării unei intenții. – Din lat. impedimentum. Cf. it. impedimento.
IMPEDIMÉNT, impedimente, s. n. (Livresc) Piedică, obstacol.
impedimént s. n., pl. impediménte
impedimént s. n., pl. impediménte
IMPEDIMÉNT s. v. dificultate.
IMPEDIMÉNT s.n. (Liv.) Piedică, obstacol. [< lat. impedimentum, cf. it. impedimento].
IMPEDIMÉNT s. n. piedică, obstacol. ◊ (jur.) impediment legal = obiecție la săvârșirea unui act juridic. (< lat. impedimentum, it. impedimento)
IMPEDIMÉNT ~e n. Factor care împiedică realizarea unui lucru; piedică; obstacol; stavilă; barieră; baraj. /<lat. impedimentum
IMPEDIMENT s. dificultate, greutate, impas, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliște, piedică, stavilă, (pop.) opreală, poticală, potrivnicie, (înv. și reg.) scandal, sminteală, (înv.) anevoință, nevoință, poprire, stenahorie, (fig.) barieră, handicap, hop. (A avut de depășit un ~.)

impediment dex

Intrare: impediment
impediment substantiv neutru