impas definitie

14 definiții pentru impas

IMPÁS, impasuri, s. n. Situație dificilă în care se află cineva și din care nu știe cum să iasă. – Din fr. impasse.
IMPÁS, impasuri, s. n. Situație dificilă în care se află cineva și din care nu știe cum să iasă. – Din fr. impasse.
IMPÁS, impasuri, s. n. 1. Situație încurcată, grea, din care nu știi cum să ieși. Merita toate laudele, ca orice femeie tînără și frumoasă, rămasă, în cele mai grele impasuri, tovarășă credincioasă pentru bărbatul ce și l-a ales. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 185. În impasuri grele, omul la prietenii vechi și adevărate recurge. BASSARABESCU, V. 188. 2. (Franțuzism) Fundătură, fundac. Acum agoniza într-o mansardă din cartierul latin; un impas cu ziduri leproase. C. PETRESCU, A. 319.
impás s. n., pl. impásuri
impás s. n., pl. impásuri
IMPÁS s. 1. dificultate, încurcătură, (fig.) strâmtoare, (înv. și pop. fig.) strâmtorare, strâmtoreală, (înv. fig.) strâmtură, strânsoare. (Se află în ~.) 2. v. dificultate. 3. v. încercare.
IMPÁS s. v. alee, fundătură, intrare.
IMPÁS s.n. 1. Situație încurcată, fără o soluționare convenabilă. 2. (Rar) Fundătură, ulicioară fără ieșire. [< fr. impasse].
IMPÁS s. n. 1. situație fără soluționare convenabilă. 2. (rar) mică stradă fără ieșire; fundătură, intrare. 3. (la bridge, belotă) a face un ~ = a juca o carte inferioară când se presupune că adversarul care trebuia să joace înainte deține o carte intermediară. (< fr. impasse)
IMPÁS ~uri n. Situație încurcată, complicată, fără ieșire favorabilă. A ajunge într-un ~. /<fr. impasse
impas n. 1. Ulicioară fără ieșire; 2. fig. situațiune din care nu se poate ieși.
*impás n., pl. urĭ și e (fr. impasse, f., d. passer, a trece; lat. pop. passare, a trece, d. passus, pas). Est. Înfundătură, fundătură, fundac, stradă fără ĭeșire. Fig. Pozițiune dificilă orĭ periculoasă: nu știŭ cum să ĭes din acest impas.
impas s. v. ALEE. FUNDĂTURĂ. INTRARE.
IMPAS s. 1. dificultate, încurcătură, (fig.) strîmtoare, (înv. și pop. fig.) strîmtorare, strîmtoreală, (înv. fig.) strîmtură, strînsoare. (Se află în ~.) 2. dificultate, greutate, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliște, piedică, stavilă, (pop.) opreală, poticală, potrivnicie, (înv. și reg.) scandal, sminteală, (înv.) anevoință, nevoință, poprire, stenahorie, (fig.) barieră, handicap, hop. (A avut de depășit un mare ~.) 3. greu, greutate, încercare, necaz, vicisitudine. (~ al vieții.)

impas dex

Intrare: impas
impas substantiv neutru