IMPARITÁTE s. f. Însușirea, calitatea de a fi impar; inegalitate, nepotrivire. – Din fr. imparité.

IMPARITÁTE s. f. Însușirea, calitatea de a fi impar; inegalitate, nepotrivire. – Din fr. imparité.

imparitáte s. f., g.-d. art. imparitắții

imparitáte s. f., g.-d. art. imparității

IMPARITÁTE s. inegalitate. (~ a două mărimi.)

IMPARITÁTE s.f. Neegalitate; nepotrivire. [Cf. fr. imparité].

IMPARITÁTE s. f. însușirea de a fi impar; inegalitate. (< fr. imparité, lat. imparitas)

IMPARITÁTE f. Lipsă de paritate. [G.-D. imparității] /<fr. imparité

*imparitáte f. (lat. impáritas, -átis). Caracteru de a fi impar saŭ inegal: imparitate de voturĭ. V. paritate.