Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

39 defini╚Ťii pentru impacienta

IMPACI├ëNT, -─é, impacien╚Ťi, -te, adj. (Livr.) Ner─âbd─âtor; nelini╚Ötit, ├«ngrijorat. [Pr.: -ci-ent] ÔÇô Din fr. impatient, lat. impatiens, -ntis. Cf. it. impaziente.
IMPACIENT├ü, impacientez, vb. I. Refl. A-╚Öi pierde r─âbdarea, a deveni ner─âbd─âtor. ÔÖŽ A se ├«ngrijora, a se nelini╚Öti. [Pr.: -ci-en-] ÔÇô Din fr. impatienter.
IMPACI├ëN╚Ü─é s. f. (Livr.) Ner─âbdare. ÔÖŽ Nelini╚Öte, ├«ngrijorare. [Pr.: -ci-en-] ÔÇô Din fr. impatience, lat. impatientia. Cf. it. impazienza.
IMPACI├ëNT, -─é, impacien╚Ťi, -te, adj. (Livr.) Ner─âbd─âtor; nelini╚Ötit, ├«ngrijorat. [Pr.: -ci-ent] ÔÇô Din fr. impatient, lat. impatiens, -ntis. Cf. it. impaziente.
IMPACIENT├ü, impacientez, vb. I. Refl. (Livr.) A-╚Öi pierde r─âbdarea, a deveni ner─âbd─âtor. ÔÖŽ A se ├«ngrijora, a se nelini╚Öti. [Pr.: -ci-en-] ÔÇô Din fr. impatienter.
IMPACI├ëN╚Ü─é s. f. (Livr.) Ner─âbdare. ÔÖŽ Nelini╚Öte, ├«ngrijorare. [Pr.: -ci-en-] ÔÇô Din fr. impatience, lat. impatientia. Cf. it. impazienza.
IMPACI├ëNT, -─é, impacien╚Ťi, -te, adj. (Fran╚Ťuzism) Care nu are r─âbdare, ner─âbd─âtor; nelini╚Ötit, ├«ngrijorat. ├Än Ia╚Öi, unde lumea fiind ╚Öi mai iritat─â ╚Öi mai impacient─â, agita╚Ťiunea era mai aparent─â, se lucra mai pe fa╚Ť─â, dar f─âr─â o ├«n╚Ťelegere prealabil─â cu Bucure╚Ötii. GHICA, S. A. 153. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ci-ent.
IMPACIENT├ü, impacientez, vb. I. Refl. (Fran╚Ťuzism) A-╚Öi pierde r─âbdarea, a deveni ner─âbd─âtor. - Pronun╚Ťat: -ci-en-.
IMPACI├ëN╚Ü─é s. f. (Fran╚Ťuzism) Lips─â de r─âbdare, ner─âbdare; nelini╚Öte, ├«ngrijorare. Nelini╚Ötea sufleteasc─â, neegalitatea, impacien╚Ťa... se oglindesc ├«n felul de a zugr─âvi al lui Caragiale, ca ╚Öi ├«n stilul ╚Öi ├«n forma lui. GHEREA, ST. CR. III 116. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ci-en-.
impaci├ęnt (livr.) (-ci-ent) adj. m., pl. impaci├ęn╚Ťi; f. impaci├ęnt─â, pl. impaci├ęnte
!impacientá (a se ~) (-ci-en) vb. refl., ind. prez. 3 se impacienteáză
impaci├ęn╚Ť─â (livr.) (-ci-en-) s. f., g.-d. art. impaci├ęn╚Ťei
impaci├ęnt adj. m. (sil. -ci-ent), pl. impaci├ęn╚Ťi; f. sg. impaci├ęnt─â, pl. impaci├ęnte
impacient├í vb. (sil. -ci-en-), ind. prez. 1 sg. impacient├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. impaciente├íz─â
impaci├ęn╚Ť─â s. f. (sil. -ci-en-), g.-d. art. impaci├ęn╚Ťei
IMPACIÉNT adj. v. alarmat, intrigat, îngrijorat, neliniștit, nerăbdător.
IMPACIENTÁ vb. v. alarma, frământa, intriga, îngrijora, neliniști, speria, tulbura.
IMPACI├ëN╚Ü─é s. v. agita╚Ťie, fr─âm├óntare, grij─â, ├«ngrijorare, neast├ómp─âr, nelini╚Öte, ner─âbdare, nervozitate, temere, zbucium.
Impacient Ôëá pacient, r─âbd─âtor
Impacien╚Ť─â Ôëá pacien╚Ť─â
IMPACIÉNT, -Ă adj. (Rar) Nerăbdător, neliniștit. [Pron. -ci-ent. / cf. fr. impatient, it. impaziente, lat. impatiens].
IMPACIENTÁ vb. I. refl. A-și pierde răbdarea, a se neliniști. [Pron. -ci-en-. / cf. fr. impatienter, it. impazientare].
IMPACIÉNȚĂ s.f. (Rar) Nerăbdare, neliniște. [Cf. fr. impatience, it. impazienza, lat. impatientia].
IMPACIÉNT, -Ă adj. nerăbdător, neliniștit. (< fr. impatient, lat. impatiens)
IMPACIENTÁ vb. refl. a-și pierde răbdarea; a se alarma, a se neliniști. (< fr. impatienter)
IMPACIÉNȚĂ s. f. nerăbdare, neliniște. (< fr. impatience, lat. impatientia)
IMPACI├ëNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) livr. Care ╚Öi-a pierdut r─âbdarea; lipsit de r─âbdare; ner─âbd─âtor. /<fr. impatient, lat. impatiens, ~ntis
A IMPACIENT├ü ~├ęz tranz. livr. (persoane) A face s─â se impacienteze. [Sil. -ci-en-] /<fr. impatienter
A SE IMPACIENT├ü m─â ~├ęz intranz. livr. A deveni impacient; a-╚Öi pierde r─âbdarea. /<fr. impatienter
IMPACI├ëN╚Ü─é f. 1) Caracter impacient; ner─âbdare. 2) Stare de ner─âbdare. [G.-D. impacien╚Ťei] /<fr. impatience, lat. impatientia
impacient a. ner─âbd─âtor.
impacientà v. a pierde răbdarea.
impacien╚Ť─â f. ner─âbdare.
*impaci├ęnt, -─â adj. (fr. impatient, d. lat. imp├ítiens, -├ęntis, ner─âbd─âtor; it. impaziente. V. pacient). Ner─âbd─âtor, care nu poate a╚Ötepta lini╚Ötit.
*impacient├ęz v. tr. (fr. impatienter). Fac impacient, fac s─â peard─â r─âbdarea. V. refl. Perd r─âbdarea.
*impaci├ęn╚Ť─â f., pl. e (fr. impatience, lat. impatientia, it. impazienza. V. pacien╚Ť─â). Ner─âbdare.
impacient adj. v. ALARMAT. INTRIGAT. ├ÄNGRIJORAT. NELINI╚śTIT. NER─éBD─éTOR.
impacienta vb. v. ALARMA. FR─éM├ÄNTA. INTRIGA. ├ÄNGRIJORA. NELINI╚śTI. SPERIA. TULBURA.
impacien╚Ť─â s. v. AGITA╚ÜIE. FR─éM├ÄNTARE. GRIJ─é. ├ÄNGRIJORARE. NEAST├ÄMP─éR. NELINI╚śTE. NER─éBDARE. NERVOZITATE. TEMERE. ZBUCIUM.

Impacienta dex online | sinonim

Impacienta definitie

Intrare: impacien╚Ť─â
impacien╚Ť─â
Intrare: impacienta
impacienta verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -ci-en-
Intrare: impacient
impacient adjectiv
  • silabisire: -ci-ent