imobilitate definitie

13 definiții pentru imobilitate

IMOBILITÁTE s. f. Stare de nemișcare, de neclintire totală. – Din fr. immobilité.
IMOBILITÁTE s. f. Stare de nemișcare, de neclintire totală. – Din fr. immobilité.
IMOBILITÁTE s. f. Stare de nemișcare, neclintire. Imobilitatea și tăcerea lor îndărătnică l-au supărat. REBREANU, R. II 86.
imobilitáte s. f., g.-d. art. imobilitắții
imobilitáte s. f., g.-d. art. imobilității
IMOBILITÁTE s. 1. fixație, imobilism, inerție, neclintire, nemișcare, nemobilitate. (Stare de ~ a unui corp.) 2. v. fixitate. 3. fixitate, înțepeneală, rigiditate. (~ privirii.) 4. imobilism. (X este de o ~ condamnabilă.)
Imobilitate ≠ mobilitate
IMOBILITÁTE s.f. Stare de nemișcare, de neclintire. [Cf. fr. immobilité, lat. immobilitas].
IMOBILITÁTE s. f. stare de nemișcare, de fixitate, de neclintire. (< fr. immobilité, lat. immobilitas)
IMOBILITÁTE f. Stare imobilă; nemișcare; neclintire. [G.-D. imobilității] /<fr. immobilité
imobilitate f. starea persoanei sau a lucrului ce nu se poate mișca.
*imobilitáte f. (lat. immobílitas, -átis). Caracteru de a fi imobil.
IMOBILITATE s. 1. fixitate, inerție, neclintire, nemișcare, nemobilitate. (Stare de ~ a unui corp.) 2. fixitate, neclintire, nemișcare, stabilitate. (~ dunelor împădurite.) 3. fixitate, înțepeneală, rigiditate. (~ privirii.)

imobilitate dex

Intrare: imobilitate
imobilitate substantiv feminin