imobilism definitie

10 definiții pentru imobilism

IMOBILÍSM s. n. Atitudine de opoziție sistematică și permanentă față de orice inovație, invenție, progres etc.; închistare. – Din fr. immobilisme.
IMOBILÍSM s. n. Atitudine de opoziție sistematică și permanentă față de orice inovație, invenție, progres etc.; închistare. – Din fr. immobilisme.
imobilísm s. n.
imobilísm s. n.
IMOBILÍSM s. v. imobilitate.
IMOBILÍSM s.n. Atitudine de imobilitate; opoziție sistematică față de orice progres, de orice inovație. [< fr. immobilisme].
IMOBILÍSM s. n. atitudine de imobilitate; opoziție sistematică față de orice inovație, progres etc. (< fr. immobilisme)
IMOBILÍSM n. 1) Opoziție față de orice progres, față de orice inovație. 2) v. IMOBILITATE. /<fr. immobilisme
*imobilízm n., pl. e (d. imobil). Opozițiune intenționată orĭ-căruĭ progres, orĭ-căreĭ inovațiunĭ.
imobilísm s. n. Lipsă a schimbărilor sau progresului, inacțiune ◊ „În fața măsurii abuzive a patronatului, sindicatul piloților n-a depus armele și solicită cu insistență reluarea dialogului. [...] După primele 48 de ore de imobilism, dialogul încă n-a început.” Sc. 24 II 71 p. 7 (din fr. immobilisme; DEX, DN3 – sensuri ideologizate)

imobilism dex

Intrare: imobilism
imobilism substantiv neutru