Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru imixtiune

IMIXTI├ÜNE, imixtiuni, s. f. Amestec nemotivat ╚Öi nedorit ├«n treburile altuia. [Pr.: -ti-u-] ÔÇô Din fr. immixtion, lat. immixtio, -onis.
IMIXTI├ÜNE, imixtiuni, s. f. Amestec nemotivat ╚Öi nedorit ├«n treburile altuia. [Pr.: -ti-u-] ÔÇô Din fr. immixtion, lat. immixtio, -onis.
IMIXTI├ÜNE, imixtiuni, s. f. Amestec nemotivat sau nedorit al cuiva ├«n treburile altuia. Organiza╚Ťiilor sindicale trebuie s─â li se acorde dreptul de a-╚Öi desf─â╚Öura liber activitatea lor ╚Öi de asemenea dreptul de a discuta ╚Öi a lua hot─âr├«ri ├«n conformitate cu statutul lor, f─âr─â nici o imixtiune ├«n munca lor din partea organelor guvernamentale sau administrative. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 106, 8/5.
imixti├║ne (ingerin╚Ť─â) (-ti-u-) s. f., g.-d. art. imixti├║nii; pl. imixti├║ni
imixti├║ne s. f. (sil. -ti-u-), g.-d. art. imixti├║nii; pl. imixti├║ni
IMIXTI├ÜNE s. amestec, ingerin╚Ť─â, interven╚Ťie. (~ ├«n treburile altui stat.)
IMIXTI├ÜNE s.f. Amestec, interven╚Ťie nedorit─â ├«n treburile cuiva; ingerin╚Ť─â. [Pron. -ti-u-.] / cf. fr. immixtion, lat. immixtio.
IMIXTI├ÜNE s. f. amestec, interven╚Ťie nedorit─â ├«n treburile cuiva; ingerin╚Ť─â. (< fr. immixtion, lat. immixtio)
IMIXTI├ÜNE ~i f. Amestec ilegal, nejustificat (├«n treburile altei persoane, altei ╚Ť─âri etc.); ingerin╚Ť─â. [Sil. -ti-u-] /<fr. immixtion, lat. immixtio, ~onis
IMIXTIUNE s. amestec, ingerin╚Ť─â, interven╚Ťie. (~ ├«n treburile altui stat.)

Imixtiune dex online | sinonim

Imixtiune definitie

Intrare: imixtiune
imixtiune substantiv feminin
  • silabisire: -ti-u-