IMBROGLIO, imbrogliouri, s. n. 1.Piesă de teatru sau episod dramatic cu acțiune sau intrigă complicată, voit confuză și cu deznodământ surprinzător și clarificator. 2. (Rar) Încurcătură. [Pr.: -bró-li-o] – Cuv. it.

IMBROGLIO, imbrogliouri, s. n. 1. Piesă de teatru sau episod dramatic cu acțiune sau intrigă complicată, voit confuză și cu deznodământ surprinzător și clarificator. 2. (Rar) Încurcătură. [Pr.: -bró-li-o] – Cuv. it.

IMBROGLIO subst. 1. Piesă de teatru sau episod dramatic cu acțiune sau intrigă complicată, voit confuză și cu deznodământ surprinzător și clarificator. 2. (Rar) Încurcătură. [Pr.: -bró-li-o] – Cuv. it.

imbróglio (it.) [glio pron. lio] (-glio) s. n., art. imbróglioul, pl. imbrógliouri

imbróglio [pron. it. im-bro-li-o]

IMBRÓGLIO s.n. 1. (Liv.) Încurcătură. 2. Piesă de teatru a cărei intrigă este foarte încurcată. 3. (Muz.) Denumire a anumitor complicații ritmice care încurcă tactul. [Pron. -olio. / < it. imbroglio].

IMBRÓGLIO BRO-LI-O/ s. n. 1. încurcătură. 2. piesă de teatru cu intrigă foarte încurcată. 3. (muz.) denumire a anumitor complicații ritmice, care încurcă tactul. (< it. imbroglio)

imbroglio n. 1. încurcătură expresă; 2. intriga complicată a unei piese de teatru.

*imbróglio n. (cuv. it. care se pronunță imbrólĭo, dar cu l maĭ muĭat, de unde vine și imbrogliare, fr. embrouiller, a încurca, a amesteca). Mare încurcătură.