imbecilizat definitie

2 intrări

14 definiții pentru imbecilizat

IMBECILIZÁ, imbecilizez, vb. I. Tranz. și refl. A aduce sau a ajunge în stare de imbecilitate; a (se) tâmpi, a (se) îndobitoci, a (se) idiotiza. – Imbecil + suf. -iza.
IMBECILIZÁT, -Ă, imbecilizați, -te, adj. Care a fost adus sau care a ajuns în stare de imbecilitate. – V. imbeciliza.
IMBECILIZÁ, imbecilizez, vb. I. Tranz. și refl. A aduce sau a ajunge în stare de imbecilitate; a (se) tâmpi, a (se) îndobitoci, a (se) idiotiza. – Imbecil + suf. -iza.
IMBECILIZÁT, -Ă, imbecilizați, -te, adj. Care a fost adus sau care a ajuns în stare de imbecilitate. – V. imbeciliza.
IMBECILIZÁ, imbecilizez, vb. I. Tranz. A aduce în stare de imbecilitate.
IMBECILIZÁT, -Ă, imbecilizați, -te, adj. Adus în stare de imbecilitate. Nu ești atît de imbecilizat, cum spune lumea. C. PETRESCU, C. V. 315.
imbecilizá (a ~) vb., ind. prez. 3 imbecilizeáză
imbecilizá vb., ind. prez. 1 sg. imbecilizéz, 3 sg. și pl. imbecilizeáză
IMBECILIZÁ vb. v. idiotiza.
IMBECILIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) tâmpi, a (se) îndobitoci. [Cf. fr. imbécilliser].
IMBECILIZÁ vb. tr., refl. a (se) tâmpi, a (se) îndobitoci. (< fr. imbécilliser)
A IMBECILIZÁ ~éz tranz. (persoane) A face să se imbecilizeze; a îndobitoci; a cretiniza; a idiotiza. /imbecil + suf. ~iza
A SE IMBECILIZÁ mă ~éz intranz. A deveni imbecil; a pierde capacitățile mintale; a se îndobitoci; a se cretiniza; a se idiotiza. / imbecil + suf. ~iza
IMBECILIZA vb. (MED.) a (se) cretiniza, a (se) idiotiza, a (se) idioți, a (se) prosti, a (se) tîmpi.

imbecilizat dex

Intrare: imbeciliza
imbeciliza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: imbecilizat
imbecilizat adjectiv