Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru imaterializare

IMATERIALIZ├ü, imaterializez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face imaterial, a deveni imaterial. [Pr.: -ri-a-] ÔÇô Din fr. immat├ęrialiser.
IMATERIALIZ├üRE, imaterializ─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) imaterializa. [Pr.: -ri-a-] ÔÇô V. imaterializa.
IMATERIALIZ├ü, imaterializez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face imaterial, a deveni imaterial. [Pr.: -ri-a-] ÔÇô Din fr. immat├ęrialiser.
IMATERIALIZ├üRE, imaterializ─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) imaterializa. [Pr.: -ri-a-] ÔÇô V. imaterializa.
imaterializ├í vb., ind. prez. 1 sg. imaterializ├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. imaterialize├íz─â
imaterializáre s. f., g.-d. art. imaterializării
IMATERIALIZ├ü vb. I. refl. A deveni imaterial. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. immat├ęrialiser].
IMATERIALIZ├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a se imaterializa; pierdere a materialit─â╚Ťii, a caracterului material; aneantizare. [Pron. -ri-a-. / < imaterializa].
IMATERIALIZ├ü vb. tr., refl. a (se) face, a deveni imaterial. (< fr. immat├ęrialiser)
A IMATERIALIZ├ü ~├ęz tranz. A face s─â se imaterializeze. /<fr. immat├ęrialiser
A SE IMATERIALIZ├ü m─â ~├ęz intranz. A deveni imaterial. /<fr. immat├ęrialiser
*imaterializ├ęz v. tr. (d. imaterial). Fac imaterial pin cugetare sa┼ş ra╚Ťionament.

Imaterializare dex online | sinonim

Imaterializare definitie

Intrare: imaterializa
imaterializa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: imaterializare
imaterializare substantiv feminin