imaș definitie

13 definiții pentru imaș

IMÁȘ, imașuri, s. n. Teren necultivat pe care crește iarbă, folosit pentru pășunat; izlaz, pășune, suhat. – Din magh. nyomás.
IMÁȘ, imașuri, s. n. Teren necultivat pe care crește iarbă, folosit pentru pășunat; izlaz, pășune, suhat. – Din magh. nyomás.
IMÁȘ, imașuri, s. n. Porțiune de pămînt necultivată, folosită ca pășune comună pentru toate vitele unui sat; izlaz. Ulicioarele strîmte, împrejmuite de răchiți, arătau la capătul lor imașuri largi. CAMILAR, N. II 24. Se auzeau de la imașuri tălăngile somnoroase picurînd duios. SADOVEANU, O. I 67. Un mîndru flăcăuaș Mînă boii la izvoare și îi paște la imaș. ALECSANDRI, P. A. 121.
imáș s. n., pl. imáșuri
imáș s. n., pl. imáșuri
IMÁȘ s. v. pășune.
imáș (imáșuri), s. n. – Izlaz, pășune. Mag. nyomás (Cihac, II, 508; Philippide, Principii, 64; Șeineanu, Rom., XXX, 549; DAR), cu n- dispărut, datorită unor sintactice, ca *în nimaș › în imaș.
IMÁȘ ~uri n. Loc necultivat, pe care crește iarbă, și destinat păscutului vitelor; pășune; izlaz; toloacă; suhat. /<ung. nyomás
imaș n. Mold. islaz: mână boii la izvoare și-i paște la imaș AL. [Ung. NYOMÁS, printr’o formă intermediara NIMAȘ (cf. un nimaș = un imaș)].
imáș n., pl. urĭ și e (ung. nyomás, călcare, cîmp destinat pășuniĭ, nyom, urmă, călcătură. Cp. cu bătătură, toloacă și pistă). Est. Izlaz, păscătoare, loc de pășune lîngă sat. V. suhat.
IMAȘ s. izlaz, pășune, (pop.) păscătoare, suhat, (înv. și reg.) păștiune, siliște, (reg.) ierbărit, păscălău, păscăneț, păscătorie, pascătură, pășunare, pășunat, pășunet, prelucă, su-hăție, (prin Ban. și Transilv.) sit, (Munt. și Olt.) tabun. (Vitele pasc pe ~.)
imáș, imașuri, s.n. – Teren necultivat folosit pentru pășunat; izlaz: „Cum stau ei mai mulți feciori afară pe imaș, să păzească vitele gazdei, bagă de seamă că vine drăguța lui...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 99). – Din magh. nyomás „câmp destinat pășunii” (Șăineanu, Scriban; Cihac, Philippide, DA, cf. DER; DEX, MDA), printr-o formă interm. nimaș (Șăineanu).
imáș, -uri, s.n. – Teren necultivat folosit pentru pășunat; izlaz. – Din magh. nyomás (DER, DEX).

imaș dex

Intrare: imaș
imaș substantiv neutru