Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru iluzoriu

ILUZ├ôRIU, -IE, iluzorii, adj. Care nu poate fi realizat, care nu exist─â ├«n realitate; care am─âge╚Öte, ├«n╚Öel─âtor, am─âgitor, himeric. ÔÇô Din fr. illusoire, lat. illusorius.
ILUZ├ôRIU, -IE, iluzorii, adj. Care nu poate fi realizat, care nu exist─â ├«n realitate; care am─âge╚Öte, ├«n╚Öel─âtor, am─âgitor, himeric; (rar) iluzoric. ÔÇô Din fr. illusoire, lat. illusorius.
ILUZÓRIU, -IE, iluzorii, adj. Care există numai prin iluzie, care nu poate fi realizat; amăgitor, înșelător. Toate vechile proiecte erau acum în colb, și altul nou le înlocuise, strălucitor și iluzoriu. GALACTION, O. I 142. Dungă iluzorie de umbră. CAZIMIR, L. U. 94.
iluzóriu [riu pron. riu] adj. m., f. iluzórie (-ri-e); pl. m. și f. iluzórii
iluzóriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. iluzórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. iluzórii
ILUZ├ôRIU adj. 1. am─âgitor, iluzoric, ├«n╚Öel─âtor, ne├«ntemeiat, van, (rar) p─ârelnic. (Speran╚Ťe ~.) 2. v. nerealizabil.
ILUZÓRIU adj. v. amăgitor, înșelător.
ILUZÓRIU, -IE adj. Nerealizabil; nereal; amăgitor, înșelător. [Pron. -riu. / cf. lat. illusorius, fr. illusoire, it. ilusorio].
ILUZÓRIU, -IE adj. inexistent; nereal; amăgitor; irealizabil; iluziv, iluzoric. (< fr. illusoire, lat. illusorius)
ILUZÓRIU ~e (~i) Care are caracter de iluzie; lipsit de posibilitatea de a fi realizat; înșelător. Planuri ~i. [Sil. -riu] /<lat. illusorius, fr. illusoire
iluzoriu a. 1. ce tinde a ├«n╚Öela printrÔÇÖo aparen╚Ť─â fal╚Ö─â; 2. care nu se va realiza: promisiune iluzorie.
*iluz├│ri┼ş, -ie adj. (d. iluziune; fr. illusoire). Care tinde s─â ├«n╚Öele printrÔÇÖo aparen╚Ť─â fals─â. Care nu se realizeaz─â: promisiune iluzorie. Adv. ├Än mod iluzori┼ş.
ILUZORIU adj. 1. ├«n╚Öel─âtor, ne├«ntemeiat, (rar) p─ârelnic. (Speran╚Ťe ~.) 2. fantastic, fantezist, imaginar, ireal, irealizabil, ├«nchipuit, nereal, nerealizabil, utopic, utopist, (livr.) himeric. (Planuri ~.)
iluzoriu adj. v. AM─éGITOR. ├ÄN╚śEL─éTOR.

Iluzoriu dex online | sinonim

Iluzoriu definitie

Intrare: iluzoriu
iluzoriu adjectiv
  • pronun╚Ťie: -riu pr. -r─şu