Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru ilustru

IL├ÜSTRU, -─é, ilu╚Ötri, -stre, adj. Str─âlucit, celebru, vestit prin calit─â╚Ťile sale deosebite. ÔÇô Din fr. illustre, lat. illustris.
IL├ÜSTRU, -─é, ilu╚Ötri, -stre, adj. Str─âlucit, celebru, vestit prin calit─â╚Ťile sale deosebite. ÔÇô Din fr. illustre, lat. illustris.
IL├ÜSTRU, -─é, ilu╚Ötri, -stre, adj. Str─âlucit, eminent, celebru (prin merite, virtu╚Ťi etc.), renumit, vestit, faimos. Privesc casa ╚Öi parcul, privesc fotografiile, documentele r─âmase de la ilustrul muzician [Ceaikovski], hainele lui, obiectele de care s-a servit. STANCU, U.R.S.S. 86. V─âd c─â ├«ntr-o privin╚Ť─â ilustrul d-tale profesor e de aceea╚Öi p─ârere cu mine. CARAGIALE, O. VII 176. Ilustrul arhitect ╚Öi sculptor grec Apolodor. ODOBESCU, S. III 72. ÔŚŐ (Substantivat) Figura b─âtr├«nei devenea radioas─â, acum ochii i se muiau de lacrimi c├«nd pronun╚Ťa numele ilustrului. ANGHEL, PR. 120.
ilústru adj. m., pl. ilúștri; f. ilústră, pl. ilústre
ilústru adj. m., art. ilústrul, pl. ilúștri, art. ilúștrii; f. sg. ilústră, g.-d. art. ilústrei, pl. ilústre
ILÚSTRU adj. 1. v. celebru. 2. v. ales.
Ilustru Ôëá mediocru
ILÚSTRU, -Ă adj. Strălucit; celebru, eminent. [Cf. fr. illustre, lat. illustris].
ILÚSTRU, -Ă adj. strălucit; celebru, eminent. (< fr. illustre, lat. illustris)
IL├ÜSTRU ~str─â (~╚Ötri, ~stre) Care este foarte vestit prin calit─â╚Ťile sau prin realiz─ârile sale; celebru. [Sil. -lus-tru] /<fr. illustre, lat. illustris
ilustru a. care are o mare reputa╚Ťiune: celebru, faimos.
*il├║stru, -─â adj., pl. m. ╚Ötri (lat. illustris). ├Änsemnat, distins, f─â─şmos prin merite: ╚śtefan cel Mare e cel ma─ş ilustru domn al tuturor Rom├ónilor. Iron. Un ilustru necunoscut, un om absolut ne╚Ötiut de lume, dar cu preten╚Ťiun─ş de celebritate.
ILUSTRU adj. 1. celebru, faimos, mare, renumit, reputat, vestit, (├«nv. ╚Öi pop.) m─ârit, numit, (reg.) revestit, (Transilv.) hire╚Ö, (├«nv.) norocit, (grecism ├«nv.) perifan, (fam.) arhicunoscut, (fig.) str─âlucit, (rar fig.) str─âlucitor. (Un ~ savant.) 2. ales, deosebit, distins, eminent, remarcabil. (Un profesor ~.) 3. ales, aristocrat, aristocratic, bun, distins, ├«nalt, mare, nobil, (├«nv. ╚Öi pop.) m─ârit, sl─âvit, (├«nv.) blagorod, blagorodnic, (grecism ├«nv.) evghenicos, evghenis, (fam. ╚Öi peior.) simandicos. (Apar╚Ťinea unei familii ~.)

Ilustru dex online | sinonim

Ilustru definitie

Intrare: ilustru
ilustru adjectiv