ilustrare definitie

2 intrări

21 definiții pentru ilustrare

ILUSTRÁ, ilustrez, vb. I. 1. Tranz. A lămuri mai bine o problemă prin exemple, prin fapte, prin gesturi. ♦ A reprezenta (printr-un desen, printr-o imagine etc.). 2. Refl. A se remarca, a se distinge într-un anumit domeniu. 3. Tranz. A împodobi cu ilustrații o carte, un text etc. – Din fr. illustrer, lat. illustrare.
ILUSTRÁRE, ilustrări, s. f. Acțiunea de a (se) ilustra și rezultatul ei. – V. ilustra.
ILUSTRÁ, ilustrez, vb. I. 1. Tranz. A lămuri mai bine o problemă prin exemple, prin fapte, prin gesturi. ♦ A reprezenta (printr-un desen, printr-o imagine etc.). 2. Refl. A se remarca, a se distinge într-un anumit domeniu. 3. Tranz. A împodobi cu ilustrații o carte, un text etc. – Din fr. illustrer, lat. illustrare.
ILUSTRÁRE, ilustrări, s. f. Acțiunea de a (se) ilustra și rezultatul ei. – V. ilustra.
ILUSTRÁ, ilustrez, vb. I. 1. Tranz. A exemplifica o problemă prin exemple demonstrative, prin fapte, gesturi, a arunca o lumină clară asupra unei anumite probleme, situații etc. Întîi expune teoria, apoi o ilustrează prin exemple. ▭ Își ilustra narațiunea cu gesturi, strîmbături și schimbări de glas caraghioase. VLAHUȚĂ, O. A. III 69. 2. Refl. A se distinge, a se remarca, a deveni celebru. Unii... s-au ilustrat ca profesori și ca înalți funcționari. GHICA, S. 57. ♦ Tranz. A face să se distingă, să se remarce. Între cetățenii ce au ilustrat Moldova a fost și unul Ioan Tăutul. BĂLCESCU, O. I 81. 3. Tranz. A împodobi (o carte, un text etc.) cu ilustrații. ♦ A prezenta printr-un desen; a reprezenta. Mai demult văzusem gravura care ilustrează memorabila... întîlnire [a greierului] cu furnica. BOGZA, A. Î. 660.
ILUSTRÁRE, ilustrări, s. f. Acțiunea de a (se) ilustra și rezultatul ei. 1. Lămurire, clarificare, demonstrare, exemplificare. Succesele obținute de Statul Sovietic pe drumul apărării păcii în lume, zdrobirea agresorilor imperialiști fasciști... constituie o ilustrare strălucită a faptului că popoarele sînt capabile să ia soarta păcii în propriile lor mîini. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 265, 6/1. 2. Împodobire cu ilustrații (a unei cărți, a unui text etc.). Un sul adus din cealaltă vară, pentru a sluji, alături cu plăcile aparatului fotografic, la ilustrarea viitoarelor cărți despre săpăturile din Piscul Voievodesei. C. PETRESCU, R. DR. 72.
ilustrá (a ~) vb., ind. prez. 3 ilustreáză
ilustráre s. f., g.-d. art. ilustrắrii; pl. ilustrắri
ilustrá vb., ind. prez. 1 sg. ilustréz, 3 sg. și pl. ilustreáză
ilustráre s. f., g.-d. art. ilustrării; pl. ilustrări
ILUSTRÁ vb. 1. v. exemplifica. 2. a imagina, a înfățișa, a reprezenta. (Acest desen ~...) 3. v. marca. 4. v. remarca.
ILUSTRÁRE s. 1. v. exemplificare. 2. (concr.) exemplificare, exemplu. (Sunt necesare cât mai multe ~ări.)
ILUSTRÁ vb. I. 1. tr. A lămuri, a clarifica o problemă prin exemple, prin gesturi etc. 2. refl. A se distinge, a se remarca, a ajunge celebru. 3. tr. A împodobi cu ilustrații o carte, un text. ♦ A reprezenta. [< fr. illustrer, cf. it., lat. illustrare].
ILUSTRÁRE s.f. Acțiunea de a ilustra și rezultatul ei; ilustrație. [< ilustra].
ILUSTRÁ vb. I. tr. 1. a lămuri, a clarifica o problemă prin exemple, gesturi etc. 2. a împodobi un text cu ilustrații. ◊ (despre desene, imagini) a reprezenta. II. refl. a se distinge, a deveni ilustru. (< fr. illustrer, lat. illustrare)
A ILUSTRÁ ~éz tranz. 1) (probleme, teze, teorii etc.) A clarifica prin exemple; a exemplifica. 2) (cărți, texte etc.) A înzestra cu ilustrații. 3) (idei, planuri) A reprezenta printr-un desen sau printr-o imagine. /<fr. illustrer, lat. illustrare
A SE ILUSTRÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) A deveni ilustru; a se manifesta în mod deosebit; a se distinge; a se remarca; a excela; a se evidenția. /<fr. illustrer, lat. illustrare
ilustrà v. 1. a face ilustru; 2. a orna un text cu gravuri.
*ilustréz v. tr. (lat. illustrare, d. lustrum, curățire. V. lustru). Fac ilustru: vitejia te ilustrează. Ornez cu ilustrațiunĭ (cu gravurĭ) o carte.
ILUSTRA vb. 1. a exemplifica, (înv.) a pildui. (Și-a ~ expunerea.) 2. a imagina, a înfățișa, a reprezenta. (Acest desen ~...) 3. a însemna, a marca, a reprezenta, a semnifica. (Acest volum ~ o dată în literatura noastră.) 4. a se deosebi, a se distinge, a se evidenția, a se remarca, a se singulariza, (înv.) a se însemna, a se semnala, a se vesti. (Prin ce s-a ~ interpretarea lui?)
ILUSTRARE s. 1. exemplificare, (înv.) pilduire. (~ unei expuneri cu diapozitive.) 2. (concr.) exemplificare, exemplu. (Sînt necesare cît mai multe ~.)

ilustrare dex

Intrare: ilustra
ilustra verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: ilustrare
ilustrare substantiv feminin