iluminare definitie

2 intrări

21 definiții pentru iluminare

ILUMINÁ, iluminez, vb. I. 1. Tranz. A (produce și a) răspândi lumină (artificială) într-o încăpere, pe o stradă etc. 2. Refl. Fig. (Despre față, ochi etc. sau despre oameni) A străluci de bucurie, de mulțumire etc.; a se bucura, a se înveseli. – Din fr. illuminer, lat. illuminare.
ILUMINÁRE, iluminări, s. f. Acțiunea de a (se) ilumina și rezultatul ei. – V. ilumina.
ILUMINÁ, iluminez, vb. I. 1. Tranz. A (produce și a) răspândi lumină (artificială) într-o încăpere, pe o stradă etc. 2. Refl. Fig. (Despre față, ochi etc. sau despre oameni) A străluci de bucurie, de mulțumire etc.; a se bucura, a se înveseli. – Din fr. illuminer, lat. illuminare.
ILUMINÁRE, iluminări, s. f. Acțiunea de a (se) ilumina și rezultatul ei. – V. ilumina.
ILUMINÁ, iluminez, vb. I. 1. Tranz. A proiecta lumină pe suprafața unui corp. Sute de gondole iluminate de torțe tremură pe apă. CAMIL PETRESCU, T. II 249. ◊ Fig. Un pîlc de școlărițe ilumina sala. GALACTION, O. I 57. ◊ Absol. Reflexul flăcărilor uriașe Prin noaptea grea de zgură, Iluminează triumfal. CAMIL PETRESCU, V. 89. 2. Refl. Fig. (Despre obrazul, ochii, mintea, spiritul cuiva) A se înviora, a se înveseli; a se lumina. Rar de tot se iluminează la față, ca un copil. CAMIL PETRESCU, T. II 174. ◊ Tranz. A fost o bucurie care m-a iluminat înlăuntru ca un soare. CAMIL PETRESCU, U. N. 135.
ILUMINÁRE, iluminări, s. f. Acțiunea de a (se) ilumina și rezultatul ei. Iluminarea orașului.
iluminá (a ~) vb., ind. prez. 3 ilumineáză
!ilumináre s. f., g.-d. art. iluminắrii; pl. iluminắri
iluminá vb., ind. prez. 1 sg. iluminéz, 3 sg. și pl. ilumineáză
ilumináre s. f. luminare
ILUMINÁ vb. I. 1. tr. A lumina puternic (în scop decorativ). 2. refl. (Fig.) A se înviora, a se lumina la față; a se înveseli. [< fr. illuminer, lat., it. illuminare].
ILUMINÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) ilumina și rezultatul ei. 2. (Fiz.) Fluxul de lumină care cade pe unitatea de suprafață; luminaj. [< ilumina, după fr. illumination].
ILUMINÁ vb. I. tr. a lumina puternic (decorativ). II. refl. (fig.; despre față, ochi etc.) a străluci de bucurie. (< fr. illuminer, lat. illuminare)
ILUMINÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) ilumina. 2. (fiz.) mărime fotometrică egală cu densitatea fluxului lumios care cade pe suprafața unui corp. (< ilumina)
A ILUMINÁ ~éz 1. tranz. 1) (încăperi, străzi, corpuri etc.) A învălui în lumină; a face luminos. 2) (persoane) A face să se ilumineze. 2. intranz. A degaja lumină. /<fr. illuminer
A SE ILUMINÁ mă ~éz intranz. (despre față, ochi, persoane etc.) A deveni luminos; a-și recăpăta buna dispoziție; a se însenina. /<fr. illuminer
ILUMINÁRE ~ări f. v. A ILUMINA și A SE ILUMINA.~ artificială luminare cu ajutorul lămpilor sau tuburilor luminescente. /v. a (se) ilumina
iluminà v. 1. a răspândi lumină peste ceva; 2. a face iluminațiuni; 3. fig. a lumina inteligența, spiritul.
*iluminéz v. tr. (lat. illúmino, -áre). Răspîndesc lumină peste ceva. Așez luminile simetric la o sărbare. Fig. Luminez sufletu (inteligența).
ILUMINAREA CÂMPULUI DE LUPTĂ are drept scop iluminarea terenului și a obiectivelor inamice pentru mărirea efectului acțiunilor de luptă pe timp de noapte: ofensive, trageri cu armamentul de artilerie și de infanterie, bombardamente aeriene. Se realizează cu proiectile de artilerie și cu bombe de aviație cu încărcătură luminoasă (pentru zone apropiate și de mică întindere) și cu rachete luminoase cu parașută. Această acțiune se execută corelat cu utilizarea aparaturii optice pe timp de noapte și poate fi: continuă, pe toată durata acțiunii de luptă și periodică, în anumite momente.
ILUMINÁRE (< lumina) s. f. 1. (FIZ.) Mărime fotometrică egală cu densitatea fluxului luminos care cade pe suprafața unui corp. Se măsoară în lucși. I. necesară cititului este de 5-100 lucși, cea produsă de soare este de 100.000 lucși etc. ◊ I. energetică = mărime egală cu raportul dintre fluxul energetic incident pe element de suprafață și aria acestei suprafețe. Se măsoară în W/m2. Sin.: iradiere. 2. (În mistica creștină) Unul dintre țelurile contemplației și treaptă a experienței mistice, mai ales pe drumul mântuirii.

iluminare dex

Intrare: ilumina
ilumina verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: iluminare
iluminare substantiv feminin