ilot definitie

14 definiții pentru ilot

HILÓȚI s. m. pl. v. iloți.[1]
ILÓT, iloți, s. m. 1. (În vechea Spartă) Persoană care nu avea niciun fel de drepturi cetățenești, cu o situație socială intermediară între omul liber și sclav, aparținând statului și putând fi împrumutată proprietarilor de pământ. ♦ Persoană exploatată, asuprită. 2. (Rar) Om degradat, decăzut. – Din fr. ilote.
HILÓȚI s. m. pl. v. iloți.
ILÓT, iloți, s. m. 1. (În vechea Spartă) Persoană care nu avea nici un fel de drepturi cetățenești, cu o situație socială intermediară între omul liber și sclav, aparținând statului și putând fi împrumutată proprietarilor de pământ. ♦ Persoană exploatată, asuprită. 2. (Rar) Om degradat, decăzut. – Din fr. ilote.
ILÓT, iloți, s. m. 1. (În vechea Spartă) Sclav aparținînd statului și dat proprietarilor de pămînt pentru muncile agricole. ♦ Fig. Persoană exploatată, asuprită. Proprietarii se zoresc pretutindeni să-i asuprească din nou pe iloții pămîntului. PAS, L. I 38. Acest buget este produs de obolul săracului, acelui sărman asuprit și nenorocit pe care cad toate sarcinile!... acelui ilot ce geme de secoli. ALECSANDRI, T. I 234. 2. (Rar) Om degradat, decăzut. Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții. EMINESCU, O. I 150.
ilót s. m., pl. ilóți
ilót s. m., pl. ilóți
hilót (= ilot) s. m. (pl. hiloți)
ILÓT s.m. 1. (Ant.) Sclav al statului spartan, împrumutat particularilor ca să le lucreze pământul. ♦ (Fig.) Persoană exploatată. 2. (Rar) Om degradat, decăzut. V. paria. [< fr. ilote, lat. ilota, cf. gr. heilos, heilotos].
ILÓT s. m. 1. (în Sparta antică) sclav obligat să plătească dijmă proprietarilor funciari și să servească în armată. 2. (fig.) persoană exploatată. (< fr. ilote, lat. ilota)
ILÓT ilóți m. 1) (în Sparta antică) Sclav aparținând statului și împrumutat proprietarilor funciari pentru a le lucra pământul. 2) fig. Persoană exploatată crunt; om oprimat. 3) rar Om degradat, decăzut; lepădătură. /<fr. ilote
ilot m. 1. sclav, la vechii Spartani; 2. fig. om respins de toți, paria.
*ilót m. (vgr. Eílos, Eílotos și Eilótes, Eilótu, locuitor din orașu ῾Élos, Helos, în Laconia; lat. Helótes și Ilótae pl. Iloțiĭ aŭ fost redușĭ de Spartanĭ în cea maĭ neagră sclavie. Pe timpu războaĭelor contra Perșilor eĭ eraŭ vre-o 32,000). Sclav la vechiĭ Spartanĭ. Fig. Paria, om ajuns în mare mizerie și respins de societate.
HILÓT s. m. v. ilot.

ilot dex

Intrare: ilot
hilot substantiv masculin
ilot substantiv masculin