ILÓGIC, -Ă, ilogici, -ce, adj. Care nu este conform cu logica, care contrazice logica; absurd. – Din fr. illogique.

ILÓGIC, -Ă, ilogici, -ce, adj. Care nu este conform cu logica, care contrazice logica; absurd. – Din fr. illogique.

ILÓGIC, -Ă, ilogici, -e, adj. Contrar logicii, neconform cu logica, nelogic. Acțiune ilogică doar în aparență. CAMIL PETRESCU, T. II 118.

ilógic adj. m., pl. ilógici; f. ilógică, pl. ilógice

ilógic adj. → logic

ILÓGIC adj. 1. incoerent, nelogic. (Afirmații ~.) 2. v. absurd.

Ilogic ≠ logic, rațional

ILÓGIC, -Ă adj. Lipsit de logică; nelogic. [Cf. fr. illogique].

ILÓGIC, -Ă adj. lipsit de logică; absurd. (< fr. illogique)

ILÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care nu este logic; lipsit de logică; contrar logicii; nelogic. /<fr. illogique

ilogic a. contrar logicei.

*ilógic, -ă adj. (in-, ne, și logic). Care nu e logic. Adv. În mod ilogic.

ILOGIC adj. 1. incoerent, nelogic. (Afirmații ~.) 2. absurd, nelogic, nerațional, stupid, (livr.) irațional. (O situație ~.)