Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru ilegalitate

ILEGALIT├üTE, ilegalit─â╚Ťi, s. f. 1. Caracterul a ceea ce este ilegal; fapt─â ilegal─â. 2. Situa╚Ťie ilegal─â ├«n care se afl─â o persoan─â. ÔÇô Din fr. ill├ęgalit├ę.
ILEGALIT├üTE, ilegalit─â╚Ťi, s. f. 1. Caracterul a ceea ce este ilegal; fapt─â ilegal─â. 2. Situa╚Ťie ilegal─â ├«n care se afl─â o persoan─â. ÔÇô Din fr. ill├ęgalit├ę.
ILEGALIT├üTE, ilegalit─â╚Ťi, s. f. 1. Caracterul a ceea ce este ilegal; fapt─â ilegal─â. Prefectul a s─âv├«r╚Öit o ilegalitate. 2. (De obicei precedat de prep. ┬ź├«n┬╗ sau ┬źdin┬╗) Situa╚Ťia ilegal─â ├«n care activeaz─â o organiza╚Ťie muncitoreasc─â sau un activist al mi╚Öc─ârii muncitore╚Öti din cauza prigoanei regimului capitalist. Partidul nostru a putut face fa╚Ť─â celor mai grele ├«ncerc─âri ╚Öi a mers ├«nainte prin furtunile anilor de ilegalitate datorit─â ├«ncrederii ├«n triumful cauzei proletariatului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 361. [La muzeu] mii ╚Öi mii de documente ╚Öi fotografii... vorbesc de lupta dus─â ├«n ilegalitate de partid. STANCU, U.R.S.S. 59. Tr─âia la Bucure╚Öti un lupt─âtor ├«n ilegalitate, cazangiul Voicu Cerne╚Ť. SADOVEANU, M. C. 166.
ilegalit├íte s. f., g.-d. art. ilegalitß║»╚Ťii; pl. ilegalitß║»╚Ťi
ilegalitáte s. f. legalitate
ILEGALITÁTE s. nelegalitate, (livr.) clandestinitate. (Trăia în ~.)
Ilegalitate Ôëá legalitate
ILEGALIT├üTE s.f. 1. Faptul de a fi ilegal; act ilegal. 2. Situa╚Ťie ilegal─â a unei organiza╚Ťii etc.; situa╚Ťie ilegal─â ├«n care activeaz─â o organiza╚Ťie sau un activist al acesteia. [Cf. fr. ill├ęgalit├ę].
ILEGALIT├üTE s. f. 1. act ilegal. 2. situa╚Ťie ilegal─â a unei organiza╚Ťii, a unui activist al acesteia; ilegalism. (< fr. ill├ęgalit├ę)
ILEGALIT├üTE ~─â╚Ťi f. 1) Caracter ilegal. 2) Activitate ilegal─â. 3) Situa╚Ťie ilegal─â. /<fr. ill├ęgalit├ę
ilegalitate f. caracterul celor contrare legii: ilegalitatea unei sentin╚Ťe.
*ilegalitáte f. (d. ilegal). Caracteru de a fi ilegal.
ILEGALITATE. Subst. Ilegalitate, ├«nc─âlcarea (violarea, sfidarea) legii, abatere de la lege. Nedreptate, injuste╚Ťe (rar), injusti╚Ťie (rar); inechitate, inicvitate (livr.), str├«mb─âtate (├«nv. ╚Öi pop.). Abuz, samavolnicie. Infrac╚Ťiune, delict, crim─â; nelegiuire, f─âr─âdelege (├«nv. ╚Öi pop.), infamie. Complicitate. Omor, omucidere, ucidere, ucis (rar), asasinat, crim─â. Ho╚Ťie, furt. Fraud─â, fraudare, defraudare, delapidare. Escrocare, escrocherie, pung─â╚Öie, pung─â╚Öeal─â (fam.), ├«n╚Öelare, ├«n╚Öel─âtorie, ├«n╚Öel─âciune; impostur─â; tri╚Öare. Contraband─â, comer╚Ť ilicit, trafic, bi╚Öni╚Ť─â (fam.), comer╚Ť clandestin, burs─â neagr─â, specul─â, specula╚Ťie, venit ilicit. Conspira╚Ťie, complot, conjura╚Ťie (rar), uneltire, subversiune. Clandestinitate, conspirativitate. Infractor, r─âuf─âc─âtor, delincvent. Complice. Uciga╚Ö, omuciga╚Ö (rar), asasin, criminal, criminalist (├«nv.). Ho╚Ť; delapidator. Escroc, punga╚Ö, ├«n╚Öel─âtor; tri╚Öor; impostor. Contrabandist; speculant, traficant, bi╚Öni╚Ťar (fam.). Conspirator, complotist, complota╚Ö (├«nv.), conjurat (rar), uneltitor. Adj. Ilegal, nelegal, ilegitim (livr.), ilicit, interzis. Nedrept, injust (rar), nejust, inechitabil, inic (livr.), str├«mb (fig.). Abuziv, arbitrar, samavolnic. Infrac╚Ťional, delictual, delictuos; nelegiuit, infam. Fraudulos. Conspirativ, clandestin; subversiv. Vb. A fi ilegal, a fi ├«n afara legii. A ├«nc─âlca legea, a viola legea, a sfida (a nesocoti, a ignora) legea, a se abate de la lege. A nedrept─â╚Ťi. A abuza; a face abuz de putere; a face trafic de influen╚Ť─â. A omor├«, a ucide, a asasina, a comite o crim─â. A fura, a ho╚Ťi (rar); a frauda, a defrauda, a delapida. A escroca, a pung─â╚Öi (fam.), a ├«n╚Öela; a tri╚Öa. A trafica; a specula, a face specul─â, a vinde cu suprapre╚Ť, a vinde pe sub m├«n─â, a vinde la negru. A conspira, a complota, a conjura (rar), a unelti. V. ho╚Ťie, imoralitate, intrig─â, ├«n╚Öel─âtorie, josnicie, necinste, omor, pagub─â, t─âinuire, vinov─â╚Ťie.

Ilegalitate dex online | sinonim

Ilegalitate definitie

Intrare: ilegalitate
ilegalitate substantiv feminin