ietăcel definitie

5 definiții pentru ietăcel

IETĂCÉL, ietăcele, s. n. Diminutiv al lui iatac. – Ietac + suf. -el.
IETĂCÉL, ietăcele, s. n. Diminutiv al lui iatac. – Ietac + suf. -el.
IETĂCÉL, ietăcele, s. n. Diminutiv al lui iatac. Intrăm într-un ietăcel. SLAVICI, N. II 307. Du-te de te odihnește în ietăcelu tău. GORJAN, H. I 105.
ietăcél s. n., pl. ietăcéle
ietăcél s. n. (sil. ie-), pl. ietăcéle

ietăcel dex

Intrare: ietăcel
ietăcel substantiv neutru
  • silabisire: ie-