ierbos definitie

10 definiții pentru ierbos

IERBÓS, -OÁSĂ, ierboși, -oase, adj. 1. Acoperit cu iarbă, bogat în iarbă. 2. (Despre plante) Erbacee. – Lat. herbosus sau iarbă + suf. -os.
IERBÓS, -OÁSĂ, ierboși, -oase, adj. 1. Acoperit cu iarbă, bogat în iarbă. 2. (Despre plante) Erbacee. – Lat. herbosus sau iarbă + suf. -os.
IERBÓS, -OÁSĂ, ierboși, -oase, adj. (Rar; despre terenuri) Acoperit cu iarbă bogată. Și-apoi îmi îmblați Pînă ce aflați Cîmpi ierboși și lați Și codri bogați. TEODORESCU, P. P. 391. ♦ (Despre plante anuale sau bianuale) Care are tulpina moale și mlădioasă și se usucă după cîteva luni de vegetație. ◊ (Despre tulpina acestor plante) Era o tulpină ierboasă, plină de boboci galbeni. GALACTION, O. I 349.
ierbós adj. m., pl. ierbóși; f. ierboásă, pl. ierboáse
ierbós adj. m. (sil. ie-), pl. ierbóși; f. sg. ierboásă, pl. ierboáse
IERBÓS adj. erbacee. ( Plantă ~oasă.)
IERBÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are (multă) iarbă; acoperit cu (multă) iarbă. Câmp ~. Furaj ~. 2) (despre plante) Care are tulpină verde, subțire și flexibilă; erbacee. /<lat. herbosus
ierbos a. plin de iarbă: câmp ierbos. [Lat. HERBOSUS].
ĭerbós, -oásă adj. (lat. herbosus). Plin de ĭarbă: cîmp ĭerbos.
IERBOS adj. erbacee. (Plantă ~.)

ierbos dex

Intrare: ierbos
ierbos adjectiv
  • silabisire: ie-