ierbăluță definitie

7 definiții pentru ierbăluță

IERBĂLÚȚĂ, ierbăluțe, s. f. Plantă erbacee cu frunze ascuțite și aspre spre margine și cu flori violete dispuse în spice mici (Phalaris arundinacea). – Iarbă + suf. -ăluță.
IERBĂLÚȚĂ, ierbăluțe, s. f. Plantă erbacee cu frunze ascuțite și aspre spre margine și cu flori violete dispuse în spice mici (Phalaris arundinacea). – Iarbă + suf. -ăluță.
ierbălúță s. f., g.-d. art. ierbălúței; pl. ierbălúțe
ierbălúță s. f. (sil. ie-), g.-d. art. ierbălúței; pl. ierbălúțe
IERBĂLÚȚĂ s. v. iarbă-albă.
IERBĂLÚȚĂ ~e f. Plantă erbacee, cu frunze ascuțite și aspre spre margine și cu florile violete dispuse în spice. /iarbă + suf. ~ăluță
ierbăluță s. v. IARBĂ-ALBĂ.

ierbăluță dex

Intrare: ierbăluță
ierbăluță substantiv feminin
  • silabisire: ie-