Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru ierarhie

IERARHÍE, ierarhii, s. f. Sistem de subordonare a elementelor, a gradelor, a funcțiilor, a autorităților etc. inferioare față de cele superioare. – Din fr. hiérarchie.
IERARHÍE, ierarhii, s. f. Sistem de subordonare a elementelor, a gradelor, a funcțiilor, a autorităților etc. inferioare față de cele superioare. – Din fr. hiérarchie.
IERARHÍE, ierarhii, s. f. Sistem de subordonare a gradelor sau a funcțiilor inferioare față de cele superioare. Nu se împlinise jumătate de veac de la descălecarea lui Dragoș, cînd Alexandru I... înființează o ierarhie bisericească și politică. NEGRUZZI, S. I 271. ◊ (Glumeț) Și atunci bătrînul se resemna ca mulți alții și... se hotărî să aștepte vremea cînd, după ciudatele ierarhii ale existenței, va putea să ia tronul celuilalt. ANGHEL, PR. 53.
ierarhíe s. f., art. ierarhía, g.-d. art. ierarhíei; pl. ierarhíi, art. ierarhíile
ierarhíe s. f. (sil. ie-), art. ierarhía, g.-d. art. ierarhíei; pl. ierarhíi, art. ierarhíile
IERARHÍE s. nivel, rang, scară, stare, strat, treaptă. (~ socială.)
IERARHÍE s.f. Sistem de subordonare a gradelor, a funcțiilor, a autorităților etc. unele față de celelalte; ordine. [Gen. -iei. / cf. fr. hiérarchie].
IERARHÍE s. f. sistem de subordonare a gradelor, funcțiilor, autorităților etc. unele față de celelalte; ordine. (< fr. hiérarchie)
IERARHÍE ~i f. Sistem de subordonare consecutivă a gradelor sau treptelor inferioare față de cele superioare. ~ economică. ~a unităților lexicale. [G.-D. ierarhiei] /<fr. hiérarchie
ierarhie f. ordinea și subordinarea rangurilor, demnităților, gradelor.
ie- și ĭerarhíe f. (vgr. ῾ierarhia). Calitatea, demnitatea de ierarh. Ordinea și subordonarea celor noŭă cete de îngerĭ. Gradațiunea funcțiunilor bisericeștĭ, militare saŭ civile.
IERARHIE s. nivel, rang, scară, stare, strat, treaptă. (~ socială.)
ierarhíe, ierarhii s. f. (Bis.) Sistem de subordonare a funcțiilor și persoanelor, confirmate prin hirotonie sau hirotezie, care au autoritatea de a conduce o unitate bisericească și care reprezintă o imitare a ierarhiei cerești (ierarhia hirotonirii: arhiereu, preot și diacon); totalitatea diferitelor trepte ale preoției sacramentale sau ale administrației bisericești (ierarhia jurisdicției de sus în jos: patriarh, mitropolit, arhiepiscop, episcop, protoiereu, preot paroh). – Din gr. ierarhia, fr. hiérarchie.

Ierarhie dex online | sinonim

Ierarhie definitie

Intrare: ierarhie
ierarhie substantiv feminin
  • silabisire: ie-