ier definitie

9 definiții pentru ier

IER, ieruri, s. n. Numele a două litere din alfabetul chirilic; vocală scurtă notată cu aceste litere. – Din sl. jerŭ.
IER, ieruri, s. n. Numele a două litere din alfabetul chirilic; vocală scurtă notată cu aceste litere. – Din sl. jerŭ.[1]
ier (literă chirilică) s. n., pl. iéruri
ier s. n., pl. iéruri
IER- v. hiero-.
-IÉR1 elem. -ar2. ()
-IÉR2, -Ă suf. „referitor la...”. (< fr. -ier, -ière)
IER, râul, afl. dr. al Barcăului; 107 km. Izv. din c. Someșului și străbate câmpia cu același nume. În mare parte canalizat.
IER (< sl.) s. n. 1. Numele a două litere din alfabetul chirilic: ъ (ierul tare) și ь (ierul moale). 2. Vocala foarte scurtă, notată prin fiecare dintre aceste semne: una dură, mediopalatală, ъ (în transcriere ŭ) și alta moale, prepalatală, ь (în transcriere i). După poziția lor, pot fi intense (care s-au păstrat în limbile slave) și neintense (care au dispărut).

ier dex

Intrare: ier
ier substantiv neutru