Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

I├ëPURE, iepuri, s. m. Gen de mamifere din ordinul roz─âtoarelor, cu urechile lungi, cu doi din╚Ťi incisivi suplimentari pe falca superioar─â, cu picioarele dinapoi mai lungi dec├ót cele dinainte ╚Öi cu coada foarte scurt─â; animal din acest gen, v├ónat pentru carnea ╚Öi blana lui. ÔŚŐ Expr. Nu ╚Ötii de unde sare iepurele = nu po╚Ťi s─â ╚Ötii de unde ├«╚Ťi vine solu╚Ťionarea unei probleme. ÔÇô Lat. lepus, -oris.
├ÜMBR─é, umbre, s. f. I. 1. Lips─â de lumin─â, ├«ntunecime provocat─â de un corp opac care opre╚Öte razele de lumin─â; por╚Ťiune din spa╚Ťiu ├«ntunecoas─â (╚Öi r─âcoroas─â) unde nu ajung direct razele de lumin─â. ÔŚŐ Loc. adj. F─âr─â umbr─â = corect, des─âv├ór╚Öit, pur. ÔŚŐ Loc. adv. Din umbr─â = f─âr─â a se ar─âta pe fa╚Ť─â; pe ascuns, pe furi╚Ö. ÔŚŐ Expr. A sta (sau a fi, a r─âm├óne etc.) ├«n (sau la) umbr─â = a sta (sau a fi, a r─âm├óne etc.) ascuns, retras, deoparte. A l─âsa (pe cineva) ├«n umbr─â = a l─âsa (pe cineva) mai prejos, a eclipsa (pe cineva). 2. ├Äntuneric, ├«ntunecime, obscuritate. 3. Nuan╚Ť─â ├«nchis─â, pat─â ├«ntunecat─â. ÔÖŽ Spec. Parte mai ├«ntunecat─â dintr-o imagine plastic─â. ÔÖŽ Fig. Stare de triste╚Ťe, de ├«ng├óndurare etc. ├«ntip─ârit─â pe fa╚Ťa cuiva. II. 1. (De obicei urmat de o determinare ├«n genitiv) Conturul ├«ntunecat al unei fiin╚Ťe sau al unui lucru, proiectat pe o suprafa╚Ť─â (mai) luminat─â. ÔŚŐ Expr. Se teme ╚Öi de umbra lui, se spune despre un om foarte fricos. Face umbr─â p─âm├óntului (degeaba), se spune despre un om incapabil s─â produc─â, s─â realizeze ceva. ÔÖŽ Compus: umbra-iepurelui = plant─â erbacee cu tulpina ├«nalt─â, cu frunzele ├«n form─â de solzi, cu florile galbene-verzui ╚Öi cu fructele de forma unor boabe ro╚Öii (Asparagus collinus). ÔÖŽ Imagine neclar─â, nedeslu╚Öit─â; obiect care nu se vede bine (din cauza ├«ntunericului, a ce╚Ťii etc. sau pentru c─â este privit printr-un corp pu╚Ťin transparent). 2. (├Än concep╚Ťiile mistice ╚Öi ├«n basme) Duhul unui om mort sau fiin╚Ť─â supranatural─â, fantomatic─â; stafie, fantom─â, n─âluc─â. ÔÖŽ Fig. Fiin╚Ť─â foarte slab─â (╚Öi bolnav─â). 3. Fig. Urm─â, semn abia perceptibil; cantitate foarte mic─â din ceva. ÔÖŽ Fig. P─ârere, aparen╚Ť─â, iluzie. ÔÇô Lat. umbra.
UR├ëCHE, urechi, s. f. I. 1. Fiecare dintre cele dou─â organe ale auzului ╚Öi echilibrului, a╚Öezate simetric de o parte ╚Öi de cealalt─â a capului omului ╚Öi mamiferelor, alc─âtuite dintr-o parte extern─â, una mijlocie ╚Öi una intern─â. ÔŚŐ Expr. A fi numai urechi sau a-╚Öi deschide urechile (├«n patru) = a asculta foarte atent. A-i ajunge cuiva la ureche sau a ajunge la urechea cuiva = (despre afirma╚Ťii, zvonuri, ╚Ötiri) a deveni cunoscut, ╚Ötiut de cineva. A-i trece cuiva (ceva) pe la ureche = a auzi un lucru numai ├«n treac─ât, neprecis. A-i intra cuiva (ceva) pe-o ureche ╚Öi a-i ie╚Öi pe alta (sau pe cealalt─â) = a nu re╚Ťine ceea ce i se spune, a trece u╚Öor peste cele auzite, a nu asculta sfaturile primite. Tare (sau fudul) de urechi (sau de-o ureche) = surd. ÔÖŽ Partea extern─â, cartilaginoas─â, vizibil─â a urechii (I 1); pavilionul urechii, auricul─â. ÔŚŐ Loc. adv. P├ón─â peste urechi = extrem de..., foarte. ÔŚŐ Expr. (A fi) ├«ntr-o ureche = (a fi) smintit, scr├óntit, ╚Ťicnit. A i se lungi (cuiva) urechile (de foame etc.) = a-╚Öi pierde r─âbdarea a╚Ötept├ónd (s─â m─ân├ónce); a dori foarte mult (ceva). ÔŚŐ Compuse: (Bot.) urechea-babei = ciuperc─â comestibil─â de culoare g─âlbuie sau trandafirie pe partea exterioar─â ╚Öi ro╚Öie-portocalie pe partea interioar─â; urechiu╚Ö─â (Peziza aurantia); urechea iepurelui = a) numele mai multor specii de plante erbacee din familia umbeliferelor, cu flori galbene sau galbene-aurii (Bupleurum); b) plant─â erbacee din familia labiatelor, cu tulpina ╚Öi frunzele p─âroase, cu florile roz (Stachys lanata); urechea-porcului = plant─â erbacee melifer─â din familia labiatelor, cu tulpina p─âroas─â ╚Öi ramificat─â ├«n partea superioar─â, cu frunzele ovale ╚Öi din╚Ťate ╚Öi cu flori mici, alb─âstrui-violete (Salvia verticillata); urechea-╚Öoarecelui = nu-m─â-uita; urechea-ursului = plant─â erbacee cu frunze c─ârnoase, ovale, u╚Öor din╚Ťate, dispuse ├«n form─â de rozet─â ╚Öi cu flori galbene (Primula auricula). 2. Fig. Facultatea de a auzi; sim╚Ťul auzului; auz. ÔŚŐ Expr. A avea ureche (muzical─â) = a avea un sim╚Ť dezvoltat ╚Öi fin al auzului, put├ónd percepe (╚Öi reproduce ├«n mod exact) sunetele muzicale. A c├ónta dup─â ureche = a reproduce o melodie dup─â auz, f─âr─â a folosi partitura. II. (Pop.) Organul respirator al pe╚Ötilor; branhie. III. P. anal. 1. Gaura acului (prin care se petrece a╚Ťa sau sfoara). ÔŚŐ Expr. A sc─âpa ca prin urechile acului = a sc─âpa cu mare greutate, ├«n mod miraculos dintr-o situa╚Ťie dificil─â. 2. Cheotoarea de piele sau de p├ónz─â de la marginea, din spate, a ghetelor sau a cizmelor, cu ajutorul c─âreia se trage ├«nc─âl╚Ť─âmintea ├«n picior. 3. Toart─â; inel, belciug. ÔÖŽ Proeminen╚Ť─â ├«n form─â de c├órlig la cap─âtul de sus al leucii carului, de care se sprijin─â lan╚Ťul sau veriga care leag─â loitrele de leuc─â. ÔÖŽ Ochi, la╚Ť, juv─â╚Ť la cap─âtul ╚Ötreangului; valul ╚Ötreangului. 4. (La pl.) Por╚Ťiune ie╚Öit─â ├«n afar─â dintr-o lucrare de zid─ârie, amenajat─â pentru a u╚Öura fixarea unui toc de fereastr─â sau de u╚Ö─â, pentru a sus╚Ťine un ornament etc. ÔÇô Lat. oricla (= auricula).
I├ëPURE, iepuri, s. m. Gen de mamifere din ordinul roz─âtoarelor, cu urechile lungi, cu doi din╚Ťi incisivi suplimentari pe falca superioar─â, cu picioarele dinapoi mai lungi dec├ót cele dinainte ╚Öi cu coada foarte scurt─â; animal din acest gen, v├ónat pentru carnea ╚Öi blana lui. ÔŚŐ Expr. Nu ╚Ötii de unde sare iepurele = nu po╚Ťi s─â ╚Ötii de unde ├«╚Ťi vine solu╚Ťionarea unei probleme. ÔÇô Lat. lepus, -oris.
I├ëPURE, iepuri, s. m. Mamifer din ordinul roz─âtoarelor cu urechile lungi, cu dou─â r├«nduri de incisivi a╚Öeza╚Ťi spate ├«n spate ╚Öi cu picioarele dinapoi mai lungi dec├«t cele dinainte, adaptate pentru s─ârit; tr─âie╚Öte prin p─âduri, pe c├«mpii sau livezi ╚Öi este v├«nat pentru carnea ╚Öi blana lui (Lepus europaeus). Pornesc cu pu╚Öca╚Öul ╚Öi cu cei doi copoi, Marcu ╚Öi Feiga, spre z─âvoaiele pline de iepuri. SADOVEANU, O. VII 337. Iepurele a zbughit-o la jucat. ├Äncet, ascult├«nd, ispitind, a ie╚Öit tiptil-tiptil. G├ÄRLEANU, L. 18. ├Äntr-o zi, [F─ât-Frumos] se lu─â dup─â un iepure, dete o s─âgeat─â, dete dou─â ╚Öi nu-l nimeri. ISPIRESCU, L. 8. Nu ╚Ötii de unde sare iepurele (= nu ╚Ötii de unde poate veni ceva ÔÇô de obicei solu╚Ťionarea unei probleme ÔÇô pe nea╚Öteptate). Cine fuge dup─â doi iepuri nu prinde nici unul. ÔŚŐ Buz─â de iepure v. buz─â. Br├«nz─â de iepure v. br├«nz─â. Iepure de cas─â = iepure de diferite rase ╚Öi variet─â╚Ťi, crescut de oameni pentru carne, pentru blan─â sau pentru p─ârul lung ╚Öi moale care se poate toarce. ÔŚŐ Expr. C├«╚Ťi iepuri la biseric─â = nimeni, nici unul.
├ÜMBR─é, umbre, s. f. I. 1. ├Äntunecime provocat─â de un corp opac care opre╚Öte razele de lumin─â; por╚Ťiune de loc ├«ntunecoas─â (╚Öi r─âcoroas─â) unde nu ajung direct razele de lumin─â. Trecerea norilor acoper─â p─âm├«ntul cu pete mari de umbr─â ╚Öi de r─âcoare. BOGZA, C. O. 237. E cald ╚Öi l├«ng─â trunchiuri umbra treptat se face tot mai mic─â. ANGHEL, ├Ä. G. 21. Colo ├«n dep─ârtare e valea lui natal─â, Cu codri plini de umbr─â, cu r├«pe f─âr─â fund. EMINESCU, O. IV 318. ÔŚŐ Fig. Pe tine eu, din umbr─â, te-oi scoate la lumin─â, C─âci fosta Baba-Rada de-acum e a ta z├«n─â. ALECSANDRI, T. I 402. ÔŚŐ Loc. adj. F─âr─â umbr─â = complet, des─âv├«r╚Öit, pur. Glasul ╚Öi ├«nf─â╚Ťi╚Öarea ├«nv─â╚Ť─âtorului dovedeau sinceritate f─âr─â umbr─â. REBREANU, R. I 96. ÔŚŐ Loc. adv. La umbr─â = ├«ntr-un loc umbros. Parcurile s├«nt pline de oameni care au venit s─â guste, la umbr─â, r─âcoarea pl─âcut─â a verii. STANCU, U.R.S.S. 125. Rupt de osteneal─â... se dete ni╚Ťel la umbr─â ├«ntr-o v├ólcea, s─â se mai odihneasc─â oleac─â. ISPIRESCU, L. 214. Pe malul m─ârii, la umbr─â st├«nd culcat... Privesc trec├«nd mul╚Ťime de vase c─âl─âtoare. ALECSANDRI, P. I 240. Din umbr─â = f─âr─â a se da pe fa╚Ť─â, f─âr─â a se face cunoscut; pe ascuns, pe furi╚Ö. Zmeul-Zmeilor, s─ârmanul, ar fi fost de mult ├«nvins Dac─â mama lui, din umbr─â, m├«na nu i-ar fi ├«ntins. EFTIMIU, ├Ä. 92. ÔŚŐ Expr. A sta (a fi, a r─âm├«ne etc.) ├«n (sau la) umbr─â = a sta (a fi, a r─âm├«ne etc.) ascuns, retras, ne╚Ötiut; a sta (a r─âm├«ne etc.) deoparte. Voi to╚Ťi care a╚Ťi stat p├«n─â acum ├«n umbr─â timizi... scutura╚Ťi-v─â, rec─âp─âta╚Ťi ├«ncredere ├«n voi. ANGHEL, PR. 186. De asupra tuturora se ridic─â cine poate, Pe c├«nd al╚Ťii, st├«nd la umbr─â ╚Öi cu inima smerit─â, Ne╚Ötiu╚Ťi se pierd ├«n tain─â ca ╚Öi spuma nez─ârit─â. EMINESCU, O. I 133. (Cu aluzie la chipurile ctitorilor zugr─âvite ├«n biserici) R─âm├«ne╚Ťi ├«n umbr─â sf├«nt─â, Basarabi ╚Öi voi Mu╚Öatini, Desc─âlec─âtori de ╚Ťar─â, d─ât─âtori de legi ╚Öi datini. EMINESCU, O. I 149. A l─âsa (pe cineva) ├«n umbr─â = a l─âsa (pe cineva) mai prejos de sine; a eclipsa. 2. ├Äntuneric, ├«ntunecime, obscuritate. ├Än odaie se f─âcuse ├«ntuneric, ╚Öi Tudor vedea lucind ├«n umbr─â ochii Ani╚Ťei. SADOVEANU, O. VII 125. Focul taberei s-a stins, Neagra umbr─â s-a ├«ntins. ALECSANDRI, P. II 107. ÔŚŐ (Urmat de determinarea ┬źserii┬╗ sau ┬źnop╚Ťii┬╗) C├«nd ├«i v─âzu c─â se apropie ╚Öi se adun─â ├«n jurul lui prin umbra serii, ├«n╚Ťelese numaidec├«t ce se ├«nt├«mpl─â. DUMITRIU, V. L. 97. ├Än umbra nop╚Ťii arm─âsaru-i zboar─â Ca o-nchipuire alb─â ╚Öi u╚Öoar─â. BOLINTINEANU, O. 35. Umbrele nop╚Ťii acoperiser─â p─âm├«ntul. ALECSANDRI, O. P. 283. ÔŚŐ Fig. (Urmat de determinarea ┬źvremilor┬╗ sau ┬źanilor┬╗) Privesc din umbra anilor p─âm├«ntul Spaniei. BOUREANU, S. P. 6. R─âsai din umbra vremilor ├«ncoace, Ca s─â te v─âd venind ÔÇô ca-n vis, a╚Öa vii! EMINESCU, O. I 120. 3. Pat─â ├«ntunecat─â, nuan╚Ť─â ├«nchis─â, aspect ├«ntunecat. T├«mpla bate lini╚Ötit─â ca o umbr─â viorie. EMINESCU, O. I 79. ÔÖŽ Parte mai ├«ntunecat─â dintr-o imagine plastic─â. Precum ├«ntr-acele cadre ce-s de m├«n─â iscusit─â, A umbrelor cu lumina unirea cea potrivit─â, Feliurimi de flori ├«ncheag─â. CONACHI, P. 284. ÔŚŐ Expr. A da umbre = a ├«nnegri cu creionul sau cu c─ârbunele por╚Ťiuni dintr-un desen care trebuie s─â apar─â mai ├«ntunecate. 4. Fig. ├Äntunecare a fe╚Ťei, cut─â care apare pe obraji din cauza sup─âr─ârii, a b─âtr├«ne╚Ťii, a oboselii. Vedeai ziua, pe chipul mamei, umbre. PAS, Z. I 249. Badea l-a primit cu umbr─â ├«ntre spr├«ncene. GALACTION, O. I 142. ÔÖŽ (Urmat de o determinare ├«n genitiv) Reflex pe fa╚Ťa cuiva, exprim├«nd un sentiment (mai ales de triste╚Ťe). Ochii ei s├«nt plini de umbra t─âinuitelor dureri. EMINESCU, O. I 142. ├Än z─âdar chipu-╚Ťi poart─â m├«hnirea ÔÇô Umbra durerii ce m-am─âgi. ALEXANDRESCU, M. 62. II. 1. (De obicei urmat de o determinare ├«n genitiv) Forma sau imaginea ├«ntunecat─â a unui lucru, proiectat─â pe o suprafa╚Ť─â luminat─â. Peste gr─âdini╚Ť─â se a╚Öternea, tot mai mare, umbra casei. SADOVEANU, O. IV 122. O flac─âr─â trosni, a╚Ť├«╚Ť├«ndu-le ╚Öi pe celelalte. Fa╚Ťa lui Petre se ro╚Öi. Umbra lui juca pe perete. REBREANU, R. I 206. St─â castelul singuratic, oglindindu-se ├«n lacuri, Iar ├«n fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri. EMINESCU, O. I 152. ÔŚŐ Umbre chineze╚Öti v. chinezesc. ÔŚŐ Expr.. Se teme ╚Öi de o umbr─â (sau de umbra lui) sau (e) fricos ╚Öi de umbra lui, se spune despre un om foarte fricos sau la╚Ö. ╚śi unde nu s-au adunat o mul╚Ťime de b─âie╚Ťi ╚Öi fete la ╚Öcoal─â, ├«ntre care eram ╚Öi eu, un b─âiet priz─ârit, ru╚Öinos ╚Öi fricos ╚Öi de umbra mea. CREANG─é, A. 2. R─âu e c├«nd ai a face tot cu oameni, cari se tem ╚Öi de umbra lor. id. P. 233. A face (sau a ╚Ťine) degeaba umbr─â p─âm├«ntului, se spune despre un om care nu-╚Öi justific─â existen╚Ťa prin munc─â. ÔŚŐ Compus: umbra-iepurelui = plant─â erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina ├«nalt─â, uneori ag─â╚Ť─âtoare, cu frunzele ├«n form─â de ace, cu florile galbene-verzui ╚Öi cu fructele ca ni╚Öte boabe ro╚Öii (Asparagus scaber). ÔÖŽ Imaginea nedeslu╚Öit─â a cuiva, a╚Öa cum se vede printr-un geam de sticl─â (mat─â), printr-o p├«nz─â etc. Prin perdeaua sub╚Ťire, la lumina slab─â a l─âmpii, distinge umbre, ca la cinematograf. Umbra Surei e mai lung─â dec├«t a tuturor. SAHIA, N. 96. ├Än saloanele de la curtea boiereasc─â se z─âreau prin ferestrele largi, aburite, umbre lungi, mi╚Öc├«ndu-se ├«n v├«lv─âtaia luminilor de policandre. MIRONESCU, S. A. 30. 2. Fiin╚Ť─â care nu se vede bine, nu poate fi deslu╚Öit─â bine, din cauza ├«ntunericului, a ce╚Ťii etc. V. mog├«ldea╚Ť─â. Deodat─â tres─âri. O umbr─â p─ârea c─â se mi╚Öc─â pe fa╚Ťa neted─â a cheului gol. BART, E. 185. Din timp ├«n timp el z─ârea umbre negre ce se furi╚Öau de-a lungul galeriilor. ALECSANDRI, O. P. 113. ÔŚŐ (├Än compara╚Ťii) Cea╚Ťa iernii ne-a tot dep─ârtat ca pe-o c├«mpie P├«n─â ne-am v─âzut ca dou─â umbre-n sar─â. D. BOTEZ, P. O. 77. Trecu ca o umbr─â ╚Öi, c├«nd intr─â ├«n chilia lui, r─âsufl─â lung. EMINESCU, N. 57. 3. (├Än supersti╚Ťii ╚Öi ├«n basme) Duhul unui om mort; stafie, fantom─â, n─âluc─â. Se despic─â zidul ╚Öi se ivi o umbr─â care puse dou─â lum├«n─âri aprinse. ISPIRESCU, L. 143. Fug caii du╚Öi de spaim─â ╚Öi v├«ntului s-a╚Ötern. Ca umbre str─âvezie ie╚Öite din infern. EMINESCU, O. I 98. Tot e groaz─â ╚Öi t─âcere... Umbra intr─â ├«n morm├«nt. ALEXANDRESCU, M. 17. ÔŚŐ Fig. Era un ceas de noapte de toamn─â, c├«nd ies umbrele visurilor noastre. SADOVEANU, O. VI 527. ÔŚŐ Expr. Lumea (sau ├«mp─âr─â╚Ťia) umbrelor = l─âca╚Öul mor╚Ťilor. Se ducea ├«n turburea ├«mp─âr─â╚Ťie a umbrelor. EMINESCU, N. 26. ÔÖŽ (Prin exagerare, urmat de determin─ârile ┬źde om┬╗, ┬źde femeie┬╗ etc.) Fiin╚Ť─â foarte slab─â (╚Öi bolnav─â), care ╚Öi-a pierdut ├«nf─â╚Ťi╚Öarea ╚Öi puterea de mai ├«nainte. Se uita ├«ndurerat la umbra ceea de femeie, un pumn de piele ╚Öi oase. BART, E. 388. Ce slab ajunsese ├«n urm─â, ÔÇô era mai mult o umbr─â de om. VLAHU╚Ü─é, O. A. 149. O umbr─â de om, un b─âtr├«n cu barba p├«n─â la genuchi. ISPIRESCU, L. 101. 4. Urm─â, semn abia perceptibil; cantitate foarte mic─â de ceva. Era neagr─â, cu o umbr─â de musta╚Ť─â, ╚Öi cu ochii verzi care luminau rece ├«n mijlocul frumuse╚Ťii aceleia ├«ntunecate. DUMITRIU, B. F. 44. E proasp─ât b─ârbierit, cu o u╚Öoar─â umbr─â de pudr─â. C. PETRESCU, C. V. 64. ÔŚŐ (├Än leg─âtur─â cu abstracte) Zise cu o umbr─â de p─ârere de r─âu ╚Öi de imputare ├«n glas: Pentru asta te cer╚Ťi tu cu tovar─â╚Öii t─âi? DUMITRIU, N. 242. Aduc├«ndu-╚Öi aminte c├«t l-au am─âr├«t ├«nchipuirile, z├«mbi ├«n sine╚Öi, dar cu o umbr─â de triste╚Ťe. REBREANU, R. I 52. Boala lui era grea de tot ╚Öi mai nu-i r─âm├«nea nici umbr─â de sc─âpare. MIRONESCU, S. A. 33. E╚Öti un b─ârbat devotat ╚Öi con╚Ötiincios, f─âr─â nici o umbr─â de b─ânuial─â. CARAGIALE, O. II 175. 5. Fig. P─ârere, aparen╚Ť─â, iluzie. S─â pot ob╚Ťine m─âcar umbra unui succes, at├«t de trebuincios debutantului. MACEDONSKI, O. IV 3. Ici, umbre de noroade le vezi oc├«rmuite De umbra unor pravili c─âlcate, siluite. ALEXANDRESCU, M. 5.
UR├ëCHE, urechi, s. f. I. 1. Fiecare din cele dou─â organe a╚Öezate simetric de o parte ╚Öi de cealalt─â a capului, formate (la om ╚Öi la mamifere) dintr-o parte extern─â, una mijlocie ╚Öi una intern─â ╚Öi constituind aparatul auditiv al animalelor. Spun ╚Öi eu o vorb─â celor care au urechi de auzit. SADOVEANU, B. 8. Urechile lor nu mai ascultau alte vorbe. ISPIRESCU, L. 39. De-ar avea codrul ista gur─â s─â spuie c├«te a v─âzut, cumplit─â p─ât─âranie ne-ar mai auzi urechile. CREANG─é, P. 119. ÔŚŐ (├Än contexte figurate) ├Ämi pun in schimb urechea pe inima ╚Ť─ârii ╚śi-aud b─ât─âi neregulate. BENIUC, V. 27. Te-ai plimbat la ╚Ťar─â ├«n automobil ╚Öi prin castele ciocoie╚Öti ╚Öi n-ai pus urechea la p─âm├«nt s─â ascul╚Ťi glasurile care nu se aud. REBREANU, R. I 210. ÔŚŐ Expr. A fi numai urechi, a-╚Öi deschide urechile ├«n patru sau (rar) a asculta cu toate urechile = a asculta foarte atent. S├«ntem to╚Ťi numai urechi. CAMIL PETRESCU, U. N. 339. Fata asculta cu toate urechile. ISPIRESCU, L. 18. A asculta numai c-o ureche = a asculta distrat. A nu-╚Öi crede urechilor v. crede (2). (Despre vorbe, zvonuri, ╚Ötiri) A-i ajunge cuiva la ureche sau a ajunge la urechea cuiva = a ajunge la cuno╚Ötin╚Ťa cuiva. A-i trece cuiva pe la ureche, se spune c├«nd cineva aude un lucru numai ├«n treac─ât, neprecis. A-i intra cuiva pe-o ureche ╚Öi a-i ie╚Öi pe alta (sau pe cealalt─â), se spune c├«nd cineva nu re╚Ťine ceea ce i se spune sau c├«nd r─âm├«ne nep─âs─âtor fa╚Ť─â de spusele cuiva. Auzise ╚Öi el ceva din toate acestea. I-au intrat pe-o ureche ╚Öi i-au ie╚Öit pe cealalt─â. REBREANU, I. 107. Tot vorbe f─âr─â temei, care-mi intrau pe-o ureche ╚Öi-mi ie╚Öeau pe cealalt─â. GANE, N. III 33. La judec─âtori, ce intr─â pe-o ureche iase pe alta. NEGRUZZI, S. I 248. (Eliptic) ╚śi maximele b─âtr├«nei pe-o ureche toate-i iese. EMINESCU, O. IV 224. A face urechea toac─â v. toac─â (1). A-╚Öi pleca urechea la... v. pleca2 (3). A bate toaca la urechea surdului v. surd (1). A-╚Öi deschide urechile v. deschide (1). A trage cu urechea v. trage (II 6). A ├«mpuia (cuiva) urechile v. ├«mpuia. A fi fudul (sau tare) de ureche = a fi surd, v. fudul. (Ironic) A fi urechea satului (sau t├«rgului) = a ╚Öti tot ce se petrece ├«ntr-o localitate. ÔŚŐ Compuse: (Bot.) urechea-babei = ciuperc─â comestibil─â de culoare g─âlbuie sau trandafirie pe partea exterioar─â ╚Öi ro╚Öie-portocalie pe partea interioar─â (Peziza aurantia); urechiu╚Ö─â; urechea-iepurelui = nume dat mai multor specii de plante erbacee din familia umbeliferelor, cu flori galbene sau galbene-aurii (Bupleurum); urechea-porcului = plant─â erbacee din familia labiatelor, cu tulpina ramificat─â ├«n partea superioar─â ╚Öi cu flori mici alb─âstrui-violete (Salvia verticillata); jale╚Ö; urechea-╚Öoarecelui = nu-m─â-uita (Myosotis silvatica); urechea-ursului = plant─â erbacee din familia primulaceelor, cu frunze ovale u╚Öor din╚Ťate ╚Öi cu flori galbene; cre╚Öte pe st├«nci calcaroase (Primula auricula). 2. Facultatea de a auzi; sim╚Ťul auzului; auz. Urechea te minte ╚Öi ochiul te-n╚Öal─â. EMINESCU, O. I 40. Tu n-ai auzit pistolul?... Nu l-ai auzit? Spune! (Cu furie) Ureche! Ureche!... HASDEU, R. V. 157. P─âre╚Ťii au urechi ╚Öi fere╚Ötile ochi. ÔÖŽ (De obicei determinat prin ┬źmuzical─â┬╗) Facultatea de a percepe ╚Öi de a reproduce ├«n mod exact sunetele muzicale. Un glas a╚Öa de dulce ╚Öi de curat, o ureche at├«t de muzical─â. CONTEMPORANUL, VI 197. ÔŚŐ Expr. A c├«nta dup─â ureche = a reproduce o melodie dup─â auz (╚Öi nu dup─â note). 3. Partea extern─â, cartilaginoas─â, a aparatului auditiv; auricul─â. V. pavilion (3). Era un dul─âu sur ╚Öi flocos, cu urechile ╚Öi cu coada scurtate. SADOVEANU, B. 207. ├Än╚Öfac─â iedul de urechi ╚Öi-l floc─âie╚Öte, ╚Öi-l jumule╚Öte ╚Öi pe acela de-i merg peticile. CREANG─é, O. A. 141. ├Än cotlon torcea motanul piept─ân├«ndu-╚Öi o ureche. EMINESCU, O. I 84. ╚śtire-a╚Ö peana cum se pune, C-a╚Ö pune-o dup─â urechie. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 397. ÔŚŐ Loc. adv. P├«n─â peste urechi = peste m─âsur─â, foarte tare, foarte mult. ÔŚŐ Expr. A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) v. lungi (1). Floare la ureche v. floare (I 1). A-i rupe (cuiva) urechile v. rupe (5). A se culca pe-o ureche (sau pe urechea aceea) v. culca (1). A avea bumbac ├«n urechi v. bumbac (II 1). A-╚Öi astupa urechile v. astupa (1). 4. (├Än expr.) ├Äntr-o ureche = smintit, scr├«ntit, ╚Ťicnit. ╚śtia d├«nsul c─â Vasile Baciu e ├«ntr-o ureche. REBREANU, I. 20. Vara plecau cu to╚Ťii afar─â, la un unchi al lor... b─âtr├«n, burlac ╚Öi cam ├«ntr-o ureche. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 14. El, cum era cam ├«ntr-o ureche, i-a r─âspuns. SBIERA, P. 5. II. (Popular) Organul respirator al pe╚Ötilor; branhie. III. 1. Gaura acului prin care se petrece a╚Ťa sau sfoara. ÔŚŐ Expr. A sc─âpa ca prin urechile acului v. sc─âpa (2). 2. Cheotoare de piele sau de ching─â cusut─â la marginea de sus a ghetelor sau a cizmelor, cu ajutorul c─âreia se trage ├«nc─âl╚Ť─âmintea ├«n picior. O ordonan╚Ť─â, cu o pereche de cizme at├«rnate de urechi ├«ntr-un singur deget, ├«ncetini pa╚Öii. C. PETRESCU, ├Ä. II 121. Urechile la ciubote s├«nt de piele ╚Öi-s simple. ╚śEZ. IX 33. 3. Toart─â, inel, belciug. Un cordon de piele ├«n care se vedea prins de un l─ân╚Ťi╚Öor urechea unui cesule╚Ť. C─éLINESCU, E. O. I 17. ÔÖŽ Proeminen╚Ť─â ├«n form─â de c├«rlig la cap─âtul de sus al leucii carului, de care se sprijin─â lan╚Ťul sau veriga care leag─â loitrele de leuc─â; m─âsea. ÔÖŽ Ochi, la╚Ť, juv─â╚Ť la cap─âtul ╚Ötreangului; valul ╚Ötreangului. 4. (Mai ales la pl.) Por╚Ťiune ie╚Öit─â ├«n afar─â dintr-o zid─ârie, amenajat─â pentru a u╚Öura fixarea unui loc de fereastr─â sau de u╚Ö─â, pentru a sus╚Ťine un ornament etc.
brß║ąnza-i├ępurelui (plant─â) s. f. art., g.-d. art. brß║ąnzei-i├ępurelui
brß║ąnz─â de i├ępure (lucru imposibil) (pop.) s. f. + prep. + s. m.
i├ępure s. m., art. i├ępurele; pl. i├ępuri
i├ępure-de-m├íre (gasteropod) s. m., art. i├ępurele-de-m├íre; pl. i├ępuri-de-m├íre
l├íb─â-de-i├ępure (plant─â) s. f., g.-d. art. l├íbei-de-i├ępure
!m─âcr├ş╚Öul-i├ępurelui (plant─â) (m─â-cri-) s. m. art.
!├│sul-i├ępurelui (plant─â) s. m. art.
!sal├íta-i├ępurelui (plant─â) s. f. art., g.-d. art. sal├ítei-i├ępurelui
!├║mbra-i├ępurelui (plant─â) s. f. art., g.-d. art. ├║mbrei-i├ępurelui
br├ónza-i├ępurelui s. f.
br├ónz─â-de-i├ępure s. f.
i├ępure s. m. (sil. ie-), art. i├ępurele; pl. i├ępuri
i├ępure-de-m├íre s. m. (sil. ie-)
l├íb─â-de-i├ępure (bot.) s. f.
m─âcr├ş╚Öul-i├ępurelui s. m. (sil. -cri-)
├│sul-i├ępurelui (bot.) s. n.
sal├íta-i├ępurelui s. f.
├║mbra-i├ępurelui (bot.) s. f.
I├ëPURE s. (ZOOL.; Lepus europaeus) (reg.) ╚Öo╚Öoi, (glume╚Ť) urecheat.
LĂPTUCA-IÉPURILOR s. v. sunătoare.
M─éCRI╚śUL-I├ëPURELUI s. v. m─âcri╚Ö.
OSUL-I├ëPURELUI s. v. pojarni╚Ť─â, sun─âtoare.
UMBRA-IÉPURELUI s. v. sparanghel.
ÚMBRĂ s. 1. (rar) umbriș. (E caniculă și stă la ~.) 2. v. întuneric. 3. v. fantomă. 4. v. spectru. 5. (BOT.) umbra-iepurelui (Asparagus tenuifolius) = (reg.) sparanghel.
i├ępure (i├ępuri), s. m. ÔÇô 1. Mamifer roz─âtor de c├«mp cu urechile lungi, v├«nat pentru carne ╚Öi blan─â (Lepus timidus). ÔÇô 2. Varietate de cas─â a animalului anterior (Lepus cuniculus). ÔÇô 3. Cotlet de porc. ÔÇô 4. Supap─â la foalele fierarilor. ÔÇô 5. Boal─â bucal─â a vitelor. ÔÇô 6. (Arg.) Soldat de infanterie. ÔÇô Mr. lÔÇÖepure, megl. lÔÇÖepuri, istr. lÔÇÖepur. Lat. l─Ľpăĺrem (Pu╚Öcariu 765; Candrea-Dens., 807; REW 4991; DAR), cf. alb. ljepur (Meter 240; Philippide, II, 646), it. lebre (calabr. li├ępuru, ri├ępule), prov. lebra, fr. li├Ęvre, sp. liebre, port. lebre. Pentru semantismul sensului 3, cf. lat. musculus, de la mus, fr. souris. ÔÇô Der. iepura, s. f. (nume tipic al animalului, datorit─â culorii bl─ânii sale); iepuroaic─â, s. f. (femela iepurelui; varietate de struguri); iepuresc, adj. (de iepure); iepure╚Öte, adv. (ca iepurii); iepurar, s. m. (c├«ine de v├«n─âtoare; varietate de vultur, Aquila fulva), pe care Candrea-Dens., 808 ├«l deriv─â direct din lat.; iepurime, s. f. (mul╚Ťime de iepuri de c├«mp sau de cas─â); iepur─ârie, s. f. (cresc─âtorie de iepuri; la╚Öitate); iepur─âri╚Ť─â, s. f. (la cai, umflare a piciorului). ÔÇô Din rom. provine ╚Ťig. yepuro (Wlislocki 92).
I├ëPURE ~i m. Mamifer roz─âtor de talie medie, foarte sprinten, cu urechi lungi, coad─â scurt─â ╚Öi cu picioarele de dinapoi mai lungi dec├ót cele de dinainte (v├ónat pentru carne ╚Öi blan─â). ÔŚŐ ~-de-cas─â iepure domestic, crescut pentru carne ╚Öi blan─â. (A fi) fricos ca ~ele (a fi) foarte fricos. A alerga (sau a fugi) ca un ~ a alerga (sau a fugi) foarte repede; a fi iute de picior. Cine alearg─â dup─â doi ~i nu prinde nici unul cel care ├«ncearc─â s─â fac─â concomitent dou─â lucruri nu reu╚Öe╚Öte s─â fac─â nici unul. A nu ╚Öti de unde sare ~ele a nu ╚Öti de unde poate ap─ârea o ╚Öans─â (├«n realizarea unui lucru, ├«n rezolvarea unei probleme etc.). A ├«mpu╚Öca (sau a prinde) doi ~i deodat─â a ├«nf─âptui (cu succes) dou─â ac╚Ťiuni deodat─â. C├ó╚Ťi ~i la biseric─â nimeni. Umbra-~elui plant─â erbacee cu tulpin─â ├«nalt─â av├ónd frunze ├«nguste, lungi ╚Öi flori galbene-verzui. /<lat. lepus, ~oris
├ÜMBR─é ~e f. 1) Loc sau spa╚Ťiu unde nu p─âtrund razele soarelui. 2) Por╚Ťiune ├«ntunecat─â care apare ├«n una din p─âr╚Ťile unui obiect, c├ónd este luminat din partea opus─â (de obicei, de soare). ~a casei. ÔŚŐ Din ~ pe ascuns; pe furi╚Ö. A sta la ~ a sta (sau a r─âm├óne) ascuns. A fi ~a cuiva a) a fi ├«nso╚Ťitorul permanent al cuiva; b) a fi mereu sub influen╚Ťa cuiva; a depinde total de cineva. A se teme ╚Öi de ~a lui a fi foarte fricos. A l─âsa pe cineva ├«n ~ a eclipsa pe cineva. ~a-iepurelui plant─â erbacee cu tulpina ├«nalt─â, cu frunze ├«n form─â de solzi, cu flori galbene-verzui ╚Öi cu fructe ro╚Öii, ├«n form─â de boabe. 3) Imagine ├«ntunecat─â, proiectat─â pe o suprafa╚Ť─â luminat─â. 4) Lips─â de lumin─â; ├«ntuneric; obscuritate. A luci ├«n ~. 5) (├«n operele de art─â plastic─â) Parte mai ├«nchis─â care contrasteaz─â cu partea pictat─â ├«n culori deschise. ÔŚŐ A da ~e a colora ├«ntunecat anumite por╚Ťiuni dintr-un desen. 6) fig. Urm─â a unei st─âri suflete╚Öti (├«n expresia fe╚Ťei). ~ de triste╚Ťe. 7) Fiin╚Ť─â sau obiect care nu poate fi bine deslu╚Öit din cauza ├«ntunericului sau a dep─ârt─ârii. ~e trec├ónd pe drum. 8) Persoan─â foarte slab─â cu aspect boln─âvicios. 9) fig. Urm─â abia observat─â. O ~ de cicatrice. O ~ de recuno╚Ötin╚Ť─â. [G.-D. umbrei] /<lat. umbra
UR├ëCHE1 ~i f. I. 1) (la om ╚Öi la animale) Organ-pereche al auzului, situat (simetric) pe partea lateral─â a capului. ÔŚŐ P├ón─â peste ~i foarte mult. A trage cu ~ea a asculta pe furi╚Ö, neobservat de nimeni. A-i intra pe o ~ ╚Öi a-i ie╚Öi pe alta a uita repede cele auzite; a nu da (nici o) aten╚Ťie spuselor cuiva. A-i rupe cuiva ~ile a pedepsi pe cineva, tr─âg├óndu-l de urechi. A se face ├«ntr-o ~ a se preface nebun; a fi neserios. A-i roade cuiva ~ile a-i spune cuiva mereu acela╚Öi lucru. A fi numai ~i a asculta foarte atent. A ajunge la ~ea (sau ~ile) cuiva a afla ceva ╚Ťinut ├«n secret. 2) Capacitate de a auzi; auz ÔŚŐ A avea ~ muzical─â a avea capacitatea de a memora ╚Öi reproduce cu u╚Öurin╚Ť─â sunete muzicale, melodii. A fi fudul de ~i (sau de o ~) a nu auzi bine. 3) pop. Organ de respira╚Ťie la animalele acvatice; branhie. II. (├«n ├«mbin─âri ce denumesc plante): ~ea-babei ciuperc─â comestibil─â de culoare galben─â-portocalie, cu margini v─âluroase, ridicate ├«n sus; urechiu╚Ö─â. ~ea-iepurelui a) plant─â erbacee cu tulpina erect─â, ramificat─â, cu frunze ovale ╚Öi cu flori galbene, dispuse ├«n umbele; urechelni╚Ť─â; b) plant─â erbacee decorativ─â, cu frunze ├«nguste, p─âroase, din╚Ťate pe margini, ╚Öi cu flori ro╚Öii sau roz, dispuse ├«n form─â de ciorchine. ~ea-ursului plant─â erbacee cu tulpina erect─â, ramificat─â, av├ónd frunze din╚Ťate, rotunjite la v├órf, ╚Öi flori galbene, dispuse ├«n umbele unilaterale. ~ea-╚Öoarecelui plant─â erbacee decorativ─â, cu tulpina erect─â, pu╚Ťin ramificat─â, av├ónd frunze ├«nguste, nezim╚Ťate, ╚Öi flori mici, albastre, albe sau ro╚Öii. ~ea-porcului plant─â erbacee decorativ─â semilemnoas─â, cu tulpina erecta, ramificat─â, p─âroas─â, av├ónd frunze alungite, zim╚Ťate ╚Öi flori alb─âstrui-violete. [G.-D. urechii] /<lat. oricla
iepur├ş vb. IV (├«nv.) a v├óna iepuri.
iepure m. 1. animal rozător, cu urechile lungi, foarte fricos și repede alergător (Lepus); iepure de casă, animal cu urechi și picioare mai scurte decât iepurele ordinar (Lepus cuniculus); 2. pl. iepurași. [Lat. LEPOREM].
umbr─â f. 1. ├«ntunecime produs─â prin interpunerea unui corp opac: eclipsele de lun─â sunt cauzate de umbra p─âm├óntului; 2. ├«mpiedecarea razelor soarelui: arborii dau umbr─â; 3. umbr─â dat─â de arbori: ├«ntins la umbr─â doarme; 4. imagine produs─â de umbra unui corp pe o suprafa╚Ť─â: se resfr├ónge ca ÔÇÖn oglind─â a copilei umbr─â EM.; 5. fam. ├«nchisoare, gros: ├«i b─âg─â la umbr─â PANN. 6. ├«ntrÔÇÖun tablou, coloare obscur─â: a menaja umbrele; 7. fig. aparen╚Ť─â u╚Öoar─â: o umbr─â de adev─âr; 8. obscuritate moral─â, uitare: a l─âsa ├«n umbr─â o mul╚Ťime de fapte; 9. pl. sufletele mor╚Ťilor pe cari Grecii antici le considerau ca un fel de fantome: infernul era loca╚Öul umbrelor; (poetic) umbre de noroade GR. AL.; 10. Bot. nume de plante: umbra iepurelui, sparanghel; umbra nop╚Ťii, z├órn─â. [Lat. UMBRA].
─ş├ępure m. (lat. l─Ľpus, l├ęporis, mrom. l─ş├ępure, it. lepre, fr. li├Ęvre, sp. liebre, pg. lebre). Un animal roz─âtor erbivor cu urechile lung─ş, fricos ╚Öi ─şute la fug─â. Fig. Om fricos. A te linge ─şepuri─ş, a-╚Ť─ş fi foarte frig, a fi ├«nghe╚Ťat, a╚Öa ├«n c├«t nic─ş ─şepuri─ş nu se ma─ş tem de tine. ÔÇô Vech─ş scris ╚Öi epure. V. mosc 2.
├║mbr─â f., pl. e (lat. ┼şmbra, it. pv. ombra, fr. ombre, [cat. sp. pg. sombra, din sub umbra]. V. umbrel─â). ├Äntunecime slab─â produs─â de un corp opac care opre╚Öte razele soarelu─ş sa┼ş ale alte─ş lumin─ş: nucu face umbr─â bun─â, umbra zidulu─ş e ma─ş r─âcoroas─â de c├«t a copacului, eclipsele de lun─â ├«s cauzate de umbra p─âm├«ntulu─ş. Imagine, contur, siluet─â: umbra une─ş m├«n─ş. Figur─â (om) care nu se vede bine din pricina ├«ntunericulu─ş, mog├«ldea╚Ť─â; am v─âzut o umbr─â strecur├«ndu-se pe l├«ng─â zid. ├Än pictur─â, p─âr╚Ťile ├«ntunecate ale unu─ş tablo┼ş. Fig. Care abea ma─ş seam─ân─â cu ce─şa ce a fost odat─â: acest b─âtr├«n e umbra unu─ş ero┼ş. Fantazm─â, sufletu unu─ş mort: umbra lu─ş Hamlet. Slab, ├«n ultimu grad, spectru: bolnava a ajuns o umbr─â. Aparen╚Ť─â u╚Öoar─â: o umbr─â de adev─âr. La umbr─â, 1. ad─âpostit de umbr─â: a dormi vara la umbr─â; 2. la r─âcoare, la ├«nchisoare (iron.): l-a turnat la umbr─â. A face umbr─â cu─şva, a-l ├«ntuneca, a-l eclipsa, a te distinge ma─ş mult de c├«t el. A arunca, a l─âsa ├«n umbr─â, 1. a ├«ntuneca, a eclipsa; 2. a nu releva, a trece cu vederea: a l─âsa ├«n umbr─â o mul╚Ťime de fapte. Umbra boulu─ş, o p─âs─âric─â foarte mic─â al c─âre─ş ob─şce─ş e s─â stea pe l├«ng─â boi─ş care pasc. Umbra ─şepurelu─ş, o plant─â liliacee care cre╚Öte pin p─âdur─ş ╚Öi tufi╚Öur─ş (asp├íragus collinus). Umbra nop╚Ťi─ş, z├«rn─â.
urech├ęlni╚Ť─â ╚Öi -├ęrni╚Ť─â f., pl. e (d. ureche, fiind-c─â poporu crede c─â intr─â pin urech─ş). Un insect lung de vre-o do─ş centimetri ╚Öi cu do┼ş─â antene (ca un foarfece) la coad─â (forficula auricul├íria). O plant─â umbelifer─â numit─â ╚Öi urechea ─şepurelu─ş (bupleurum rotundifolium). O plant─â care cre╚Öte pe st├«ncile v─âroase ╚Öi acoperi╚Öur─ş (semperv├şvum tect├│rum), cu care poporu trateaz─â boalele de urech─ş.
IEPURE s. (ZOOL.; Lepus europaeus) (reg.) ╚Öo╚Öoi, (glume╚Ť) urecheat.
l─âptuca-iepurilor s. v. SUN─éTOARE.
osul-iepurelui s. v. POJARNIȚĂ. SUNĂTOARE.
umbra-iepurelui s. v. SPARANGHEL.
UMBR─é s. 1. (rar) umbri╚Ö. (E canicul─â ╚Öi st─â la ~.) 2. ├«ntunecime, ├«ntuneric, obscuritate. (~ele nop╚Ťii se ├«ntind peste natur─â.) 3. apari╚Ťie, ar─âtare, duh, fantasm─â, fantom─â, n─âluc─â, n─âlucire, n─âz─ârire, spectru, spirit, stafie, strigoi, vedenie, viziune, (├«nv. ╚Öi pop.) n─âlucitur─â, n─âz─âritur─â, (pop.) iazm─â, moroi, (reg.) ar─âtanie, necur─â╚Ťenie, pater, (Ban.) n─âhoad─â, (Mold. ╚Öi Bucov.) vidm─â, (├«nv.) vedere, zare. (O ~ ├«n noapte.) 4. chip, imagine, spectru, vedenie, viziune. (~ mor╚Ťii se arat─â.) 5. (BOT.) umbra-iepurelui (Asparagus tenuifolius) = (reg.) sparanghel.
i├ępure, -i, s.m. ÔÇô 1. Mamifer roz─âtor de mici dimensiuni. 2. Stratul de carne de pe coastele porcului. 3. Porecl─â (├«n Moisei, Valea Stejarului, Bor╚Öa). ÔÇô Lat. lepus, -oris.
IEPURELE (Lepus), constela╚Ťie din emisfera austral─â, situat─â la S de constela╚Ťia Orion; cuprinde c. 8 stele mai luminoase.
ASPARAGUS L., UMBRA IEPURELUI, fam. Liliaceae. Gen originar din regiunile subtropicale ╚Öi temperate ale globului, peste 300 specii, erbace, semilemnoase sau vivace. Flori cu periant mic av├«nd 6 foliole libere, 6 stamine libere, stil cu stigmat trilobat, rar 3 stile libere. Frunzele propriu-zise mici, ├«n form─â de solzi. Cladodiile (frunze aparente) sau frunzuli╚Ťele aciculare verticilate s├«nt lanceolate, falcate sau, uneori, ovate. Fruct, bac─â ro╚Öie. Tulpin─â foarte ramificat─â. Rizomi scur╚Ťi sau t├«r├«tori ╚Öi r─âd─âcini groase.
PRENANTHES L., PRENANTES, SALATA IEPURELUI, fam. Compositae. Gen originar din regiunile continentale, cca 35 specii, erbacee, perene, cu flori roșii, violete-purpur, dispuse 3-5 în calatidii, deseori cu 8 foliole involucrale.
a ├«mpu╚Öca doi iepuri dintr-un foc expr. a atinge dou─â obiective, a realiza dou─â lucruri dintr-o singur─â ac╚Ťiune.
c├ó╚Ťi iepuri la biseric─â expr. deloc; nici unul / una.
iepure, iepuri s. m. 1. (înv.) elev care absentează nemotivat. 2. (înv.) student care mănâncă la cantină fără să plătească.
iepuri, iepuresc v. t. a mânca pe fugă.

Iepuri dex online | sinonim

Iepuri definitie

Intrare: iepure
iepure substantiv masculin
  • silabisire: ie-
Intrare: iepuri
iepuri
Intrare: brânza-iepurelui
brânza-iepurelui substantiv feminin articulat
Intrare: iepure-de-mare
iepure-de-mare substantiv masculin
Intrare: lab─â-de-iepure
lab─â-de-iepure substantiv feminin (numai) singular
Intrare: măcrișul-iepurelui
măcrișul-iepurelui substantiv masculin articulat (numai) singular
  • silabisire: -cri-
Intrare: osul-iepurelui
osul-iepurelui substantiv masculin articulat (numai) singular
Intrare: salata-iepurelui
salata-iepurelui substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: umbra-iepurelui
umbra-iepurelui substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: urechea-iepurelui
urechea-iepurelui substantiv feminin articulat (numai) singular