Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru iele

I├ëLE s. f. pl. (Mai ales art.) Fiin╚Ťe imaginare din mitologia popular─â rom├óneasc─â, ├«nf─â╚Ťi╚Öate ca ni╚Öte fete frumoase, ├«mbr─âcate ├«n alb, care apar numai noaptea, vr─âjind, prin c├óntecul ╚Öi prin jocul lor, pe b─ârba╚Ťi, asupra c─ârora au puteri nefaste; frumoasele, m├óndrele, d├ónsele, ╚Öoimanele, v├óntoasele, dr─âgaicele. ÔÇô Din ele (pl. f. al lui el).
I├ëLE s. f. pl. (Mai ales art.) Fiin╚Ťe imaginare din mitologia popular─â rom├óneasc─â, ├«nf─â╚Ťi╚Öate ca ni╚Öte fete frumoase, ├«mbr─âcate ├«n alb, care apar numai noaptea, vr─âjind, prin c├óntecul ╚Öi prin jocul lor, pe b─ârba╚Ťi, asupra c─ârora au puteri nefaste; frumoasele, m├óndrele, d├ónsele, ╚Öoimanele, v├óntoasele, dr─âgaicele. ÔÇô Din ele (pl. f. al lui el).
I├ëLE s. f. pl. (├Än supersti╚Ťii) Fiin╚Ťe imaginare, ├«nchipuite ca ni╚Öte z├«ne cu puteri nefaste; frumoasele, d├«nsele. V. iazm─â, rusalii. Iar ielele, fetele, Nou─â surori ├Ä╚Öi spulber─â pletele P├«n─â la nori. IOSIF, P. 82. Voi Ielelor, m─âiestrelor, Du╚Ömane oamenilor, St─âp├«nele v├«ntului, Doamnele p─âm├«ntului Ce prin v─âzduh zbura╚Ťi Pe iarb─â luneca╚Ťi ╚śi pe valuri c─âlca╚Ťi. ALECSANDRI, P. P. 10.
i├ęle s. f. pl., art. i├ęlele, g.-d. art. i├ęlelor
i├ęle s. f. pl. (sil. ie-), art. i├ęlele, g.-d. art. i├ęlelor
I├ëLE s. pl. (MITOL. POP.) (pop.) d├ónsele (pl. art.), dr─âgaice (pl.), frumoase (pl.), milostive (pl.), m├óndre (pl.), puternice (pl.), rusalii (pl.), s├ónziene (pl.), ╚Öoimane (pl.), ╚Öoim─âri╚Ťe (pl.), v├óntoase (pl.), (reg.) nagode (pl.), samovile (pl.), sfinte (pl.), (Ban. ╚Öi Olt.) milostivnice (pl.), (prin Ban.) miluite (pl.).
i├ęle s. f. pl. ÔÇô Fiin╚Ťe imaginare cu puteri nefaste; frumoasele, d├«nsele, dr─âgaicele. ÔÇô Var. ele. Este pl. al pron. pers. ea (DAR; Bogrea, Dacor., IV, 822; Candrea), eufemism care coincide cu d├«nsele ÔÇ×lemuriÔÇŁ, ╚Öi cu iel, s. m. (dracul), ├«n loc de el. Totu╚Öi, Hasdeu, Col. lui Traian, 1874, 176, credea c─â numele este dacic; dup─â Diculescu 186, din germ. Elle. ├Änainte, Cihac, II, 508, se g├«ndea la mag. l├ęl ÔÇ×spiritÔÇŁ ╚Öi Lokotsch 950 la tc. jel ÔÇ×v├«ntÔÇŁ, cf. v├«ntoasele. Din rom. provine probabil ╚Ťig. sp. ilo ÔÇ×spiritÔÇŁ (Besses 89).
I├ëLE f. pl. (├«n mitologia popular─â) Fiin╚Ťe imaginare, av├ónd ├«nf─â╚Ťi╚Öarea unor fete frumoase ├«mbr─âcate ├«n alb, care se crede c─â ar ap─ârea numai noaptea ╚Öi ar face r─âu, ├«n special, b─ârba╚Ťilor; v├óntoase; ╚Öoimane; dr─âgaica. [G.-D. ielelor] /Din ele pron. pers.
Ielele f. pl. 1. zine rele, ├«n num─âr de trei, cari paralizeaz─â pe oameni; ele sunt st─âp├ónele v├ónturilor ╚Öi joac─â noaptea ├«n v├órtejul v─âzduhului, unde r─âpesc pe muritori: atunci trecur─â Ielele de m├óini ÔÇÖn hor─â prinse BOL. Ielele i-au luat gura ╚Öi picioarele CR.; luat de Iele, pornit val-v├órtej; luat din iele, paralizat; 2. Bot. coarda Ielelor, r─âtunjoar─â (fiart─â ├«n vin, se bea pentru vindecarea paraliziei). [Termen eufemistic ele ÔÇô d├ónsele ÔÇô spre a se evita consecin╚Ťele fatale ale rostirii adev─âratului lor nume; alte epitete prezervative sunt: Frumoasele, ╚śoimanele, V├óntoasele].
─ş├ęle f. pl. d. pron. ─şel, ─şa. Ni╚Öte z├«ne despre care poporu crede c─â-╚Ť─ş provoac─â paralizie, re┼şmatizm ╚Ö. a. Luat, apucat de ─şele, paralizat. ÔÇô Le ma─ş zice ╚Öi d├«nsele, frumoasele, ╚Öoimanele, v├«ntoasele. V. ├«nt├«lnitur─â.
IELE s. pl. (MITOL. POP.) (pop.) d├«nsele (pl. art.), dr─âgaice (pl.), frumoase (pl.), milostive (pl.), m├«ndre (pl.), puternice (pl.), rusalii (pl.), s├«nziene (pl.), ╚Öoimane (pl.), ╚Öoim─âri╚Ťe (pl.), v├«ntoase (pl.), (reg.) nagode (pl.), samovile (pl.), sfinte (pl.), (Ban. ╚Öi Olt.) milostivnice (pl.), (prin Ban.) miluite (pl.).
iele s. f. pl. (înv.) femei de moravuri ușoare, prostituate.

Iele dex online | sinonim

Iele definitie