ied definitie

2 intrări

12 definiții pentru ied

IED, iezi, s. m. Puiul (de sex bărbătesc al) caprei sau al căprioarei. – Lat. haedus.
IED, iezi, s. m. Puiul (de sex bărbătesc al) caprei sau al căprioarei. – Lat. haedus.
IED, iezi, s. m. Puiul caprei (de sex bărbătesc, pînă la un an). Se uită la cei doi iezi, cum saltă jucînd jur împrejurul pereților. CAMILAR, TEM. 186. Capra cu trei iezi [titlu]. CREANGĂ, P. 19. Toderică... zise vătafului să taie un ied ce-i mai rămăsese și să-l facă friptură. NEGRUZZI, S. I 82. ♦ (Uneori determinat prin «sălbatic») Puiul căprioarei. Căprioara își azvîrle picioarele în fugă fulgerătoare, in salturi îndrăznețe, să încerce puterile iedului. GÎRLEANU, L. 25. Cînele... se ia după un ied sălbatec. NEGRUZZI, S. I 59.
ied s. m., pl. iezi
ied s. m., pl. iezi
iéd (iézi), s. m. – Pui de capră sau de căprioară. – Mr. ed, megl., istr. ied. Lat. haedus (Pușcariu 762; Candrea-Dens., 805; REW 3974; DAR), alb. eth (Meyer 92; Philippide, II, 641), v. it. eghio (Battisti, II, 1428), sard. edu, edile. – Der. iadă, s. f. (puiul de sex feminin al caprei), care ar proveni și din lat. haeda.
IED iezi m. Pui de sex masculin al caprei sau al căprioarei. /<lat. haedus
ied m. puiu de capră. [Lat HAEDUS].
ĭed și (vechĭ) ed m. (lat. haedus, pop. ĕdu, sard. edu. V. ĭadă). Puĭ de capră.
IED subst. 1. -ul (Isp V2); Edul, fam. (Bîr III); – popa (Isp I1, IV1); – Stan, munt. (Glos); – N. (Puc); Edescul, Șerbu, din Chiojdu 1652 (Sd XIX 86);. 2. Eduț, -a, -ul (Drăg).
ied, iezi s. m. (intl.) hoț tânăr / fără experiență.
mama iedului expr. (adol., er.) poziție a femeii în timpul actului sexual în care penetrarea vaginului se face pe la spate.

ied dex

Intrare: ied
ied substantiv masculin
Intrare: Ied
Ied