IDILIZÁ, idilizez, vb. I. Tranz. A vedea sau a reda un fapt de viață mai frumos sau mai bun decât este în realitate, a prezenta ceva în mod idilic. – Idilă + suf. -iza. Cf. germ. idyllisieren.

IDILIZÁRE, idilizări, s. f. Acțiunea de a idiliza și rezultatul ei. – V. idiliza.

IDILIZÁ, idilizez, vb. I. Tranz. A vedea sau a reda un fapt de viață mai frumos sau mai bun decât este în realitate, a prezenta ceva în mod idilic. – Idilă + suf. -iza. Cf. germ. idyllisieren.

IDILIZÁRE, idilizări, s. f. Acțiunea de a idiliza și rezultatul ei. – V. idiliza.

idilizá (a ~) vb., ind. prez. 3 idilizeáză

idilizáre s. f., g.-d. art. idilizắrii; pl. idilizắri

idilizá vb., ind. prez. 1 sg. idilizéz, 3 sg. și pl. idilizeáză

idilizáre s. f., g.-d. art. idilizării; pl. idilizări

IDILIZÁ vb. I. tr. A prezenta (ceva) în mod idilic. [Cf. germ. idyllisieren].

IDILIZÁRE s.f. Acțiunea de a idiliza și rezultatul ei. [< idiliza].

IDILIZÁ vb. tr. a prezenta (ceva) în mod idilic. (< germ. idyllisieren)

A IDILIZÁ ~éz tranz. (viața, fapte etc.) A reda în mod idilic; a prezenta mai frumos și mai bun decât este în realitate. /idilă + suf. ~iza