IDEOGRÁFIC, -Ă, ideografici, -ce, adj. Care aparține ideografiei, privitor la ideografie; care este scris cu ideograme. [Pr.: -de-o-] – Din fr. idéographique.

IDEOGRÁFIC, -Ă, ideografici, -ce, adj. Care aparține ideografiei, privitor la ideografie; care este scris cu ideograme. [Pr.: -de-o-] – Din fr. idéographique.

IDEOGRÁFIC, -Ă, ideografici, -e, adj. Care se referă ta ideografie, care este scris cu ideograme (nu cu litere). Răspîndirea scrierii în masele largi contribuie la extinderea scrierii fonetice, pentru că scrierea ideografică [chineză] este prea complicată. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 366, 5/2. – Pronunțat: -de-o-.

ideográfic (-de-o-gra-) adj. m., pl. ideográfici; f. ideográfică, pl. ideográfice

ideográfic adj. m. (sil. -de-o-gra-) grafic

IDEOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la ideografie; scris cu ideograme. [< fr. idéographique].

IDEOGRÁFIC, -Ă adj. referitor la ideografie; scris cu ideograme; ideogramatic. (< fr. idéographique)

IDEOGRÁFIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de ideografie; propriu ideografiei. /<fr. idéographique

ideografic a. care exprimă o idee: scrisoarea Chinezilor e ideografică.

*ideográfic, -ă adj. (d. ideografie). Care exprimă o ideĭe: scrisoarea Chinejilor e ideografică. Adv. În mod ideografic.

IDEOGRÁFIC, -Ă adj. (< fr. idéographique): în sintagmele scriere ideografică și textideografic (v.).