Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

18 defini╚Ťii pentru identificat

IDENTIFIC├ü, ident├şfic, vb. I. Tranz. A constata, a stabili identitatea unei persoane sau a unui lucru; a recunoa╚Öte. ÔÖŽ A considera mai multe no╚Ťiuni, obiecte, fiin╚Ťe etc. diferite ca fiind identice. ÔÖŽ Refl. A se transpune ├«n situa╚Ťia cuiva, a sim╚Ťi sau a ac╚Ťiona a╚Öa cum ar face-o altul, a deveni acela╚Öi cu... ÔÇô Din fr. identifier, lat. identificare.
IDENTIFIC├üT, -─é, identifica╚Ťi, -te, adj. C─âruia i s-a constatat, stabilit identitatea; recunoscut. ÔÇô V. identifica.
IDENTIFIC├ü, ident├şfic, vb. I. Tranz. A constata, a stabili identitatea unei persoane sau a unui lucru; a recunoa╚Öte. ÔÖŽ A considera mai multe no╚Ťiuni, obiecte, fiin╚Ťe etc. diferite ca fiind identice. ÔÖŽ Refl. A se transpune ├«n situa╚Ťia cuiva, a sim╚Ťi sau a ac╚Ťiona a╚Öa cum ar face-o altul, a deveni acela╚Öi cu... ÔÇô Din fr. identifier, lat. identificare.
IDENTIFIC├üT, -─é, identifica╚Ťi, -te, adj. C─âruia i s-a constatat, stabilit identitatea; recunoscut. ÔÇô V. identifica.
IDENTIFIC├ü, ident├şfic, vb. I. Tranz. A constata, a stabili identitatea unei persoane sau a unui lucru. Au fost scoase la iveal─â, identificate ╚Öi studiate numeroase opere necunoscute ale lui Rosenthal, ceea ce a permis organizarea expozi╚Ťiei retrospective cu ocazia centenarului mor╚Ťii sale. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 342, 1/5. A╚Öteptase mai ├«nt├«i s─â-i identifice dup─â semnele particulare. C. PETRESCU, R. DR. 204. ÔÖŽ Refl. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źcu┬╗) A se transpune integral ├«n situa╚Ťia cuiva, a sim╚Ťi sau a ac╚Ťiona a╚Öa cum ar face-o altul. Tinerii interpre╚Ťi... pentru a putea reda scenic bog─â╚Ťia de sentimente umane a poemului dramatic, trebuiau, mai ├«nt├«i, ei ├«n╚Öi╚Öi s─â se identifice cu personagiile. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 2/5.
identific├í (a ~) vb., ind. prez. 3 ident├şfic─â
identific├í vb., ind. prez. 1 sg. ident├şfic, 3 sg. ╚Öi pl. ident├şfic─â
identific├ít adj. m., pl. identific├í╚Ťi; f. sg. identific├ít─â, pl. identific├íte
IDENTIFICÁ vb. v. recunoaște.
IDENTIFICÁT adj. v. recunoscut.
Identificat Ôëá neidentificat
IDENTIFIC├ü vb. I. tr. 1. A constata, a stabili identitatea unei persoane sau a unui lucru, a recunoa╚Öte. 2. A stabili identitatea dintre dou─â m─ârimi, a le considera identice. ÔÖŽ refl. A se transpune ├«n situa╚Ťia cuiva, a sim╚Ťi sau a ac╚Ťiona ├«ntocmai ca cineva, a-╚Öi ├«nsu╚Öi ├«ntru totul ideile cuiva. [P.i. identific, 3,6 -c─â. / cf. fr. identifier].
IDENTIFIC├ü vb. I. tr. 1. a constata, a stabili identitatea unei persoane, a unui lucru; a recunoa╚Öte. 2. a considera mai multe obiecte, fiin╚Ťe, m─ârimi etc. ca fiind identice. II. refl. a se transpune ├«n situa╚Ťia cuiva, a sim╚Ťi sau a ac╚Ťiona ├«ntocmai ca cineva, a-╚Öi ├«nsu╚Öi ├«ntru totul ideile cuiva. (< fr. identifier, lat. identificare)
A IDENTIFIC├ü ident├şfic tranz. 1) A considera identic; a constata ca fiind absolut la fel. ~ dou─â teorii. 2) (obiecte sau fiin╚Ťe) A stabili (pe baza ├«nsu╚Öirilor caracteristice) ca apar╚Ťin├ónd la o clas─â sau la o specie; a determina. ~ o planet─â. 3) (persoane) A recunoa╚Öte pe baz─â de acte civile; a stabili identitatea. /<lat. identificare, fr. identifier
A SE IDENTIFIC├ü m─â ident├şfic intranz. (despre persoane) A deveni identic; a ac╚Ťiona sau a sim╚Ťi la fel. /<lat. identificare, fr. identifier
*ident├şfic, a -├í v. tr. (mlat. identifico, -├íre). Fac identic, cuprind, supt ace─şa╚Ö─ş ide─şe. V. refl. M─â fac identic, m─â p─âtrund bine de sentimentele altu─şa: actoru trebu─şe s─â se identifice cu personagiu pe care-l joac─â.
IDENTIFICA vb. a cunoa╚Öte, a recunoa╚Öte, a ╚Öti. (Cum ├«l po╚Ťi ~?)
IDENTIFICAT adj. recunoscut. (Ho╚Ť ~.)

Identificat dex online | sinonim

Identificat definitie

Intrare: identifica
identifica verb grupa I conjugarea I
Intrare: identificat
identificat adjectiv