Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

25 defini╚Ťii pentru iconomie

econom├şe2 sf [At: (a. 1645) ap. TDRG / V: ic~ / Pl: ~ii / E: econom + -ie] (├Änv) 1-6 Economat (2-7).
econom├şe1 sf [At: (cca 1734) IORGA, S. D. XII, 224 / V: (├«nv) ic- / Pl: ~ii / E: fr economie, ngr ╬┐ß╝░╬║╬┐╬Ż╬┐╬╝߯Ě╬▒] 1 (├Änv) Gospod─ârie. 2 (├Änv) Avut. 3 (├Änv) Bog─â╚Ťie. 4 (├Änv) Administrare a unor bunuri, a unei institu╚Ťii etc. Cf econom (1). 5 (├Änv) Pricepere ├«n administrarea unor bunuri, a unei institu╚Ťii etc. 6 Folosire ra╚Ťional─â a mijloacelor materiale sau b─âne╚Öti, limitat─â la strictul necesar de cheltuieli Si: cump─âtare, chibzuial─â, m─âsur─â. 7-8 Reducere a cheltuielilor, a consumului. 9-10 (├Älav) Cu (mare sau, ├«nv, mult─â) ~ (Cu) foarte pu╚Ťin. 11 (Ccr) Ceea ce se economise╚Öte printr-o folosire ra╚Ťional─â a mijloacelor materiale sau b─âne╚Öti Si: rezerv─â. 12 (Ccr; mpl) Bani agonisi╚Ťi pentru satisfacerea anumitor trebuin╚Ťe. 13 Totalitate a rela╚Ťiilor de produc╚Ťie dintre oameni care alc─âtuiesc baza social─â pentru o anumit─â perioad─â. 14 Ansamblu al activit─â╚Ťilor umane desf─â╚Öurate ├«n sfera produc╚Ťiei, distribu╚Ťiei ╚Öi consumului bunurilor materiale ╚Öi a serviciilor. 15-17 Orientare (activitate, ac╚Ťiune) a unei clase, a unor grupuri sociale, a puterii de stat etc. ├«n domeniul ramurilor muncii sociale. 18-19 (├Ärg; prc) Agricultur─â (╚Öi zootehnie). 20 (├Äs) ~ na╚Ťional─â (sau, ├«nv, general─â) Totalitate a activit─â╚Ťilor ╚Öi interdependen╚Ťelor economice la nivel macro- ╚Öi microeconomic, coordonat pe plan na╚Ťional prin mecanisme proprii de func╚Ťionare. 21 (├Äs) ~ natural─â Form─â de economie1 (14) ├«n cadrul c─âreia bunurile materiale se produc direct, pentru consum, f─âr─â intermediul schimbului. 22 (├Äs) ~ de schimb Form─â de economie1 (14) ├«n cadrul c─âreia produsele muncii iau cu prec─âdere forma de m─ârfuri. 23 (├Äs) ~ de pia╚Ť─â Form─â de economie1 a c─ârei organizare ╚Öi func╚Ťionare se realizeaz─â prin mecanismele pie╚Ťei, ├«n cadrul unui regim liberal legislativ, institu╚Ťional ╚Öi politic, bazat pe proprietatea privat─â ╚Öi lipsit de ac╚Ťiuni restrictive ale statului. 24-25 Ramur─â sau sector de activitate (productiv─â). 26-27 ╚śtiin╚Ť─â (sau sistem de ╚Ötiin╚Ťe) care studiaz─â rela╚Ťiile de produc╚Ťie ├«n leg─âtura lor dialectic─â cu for╚Ťele de produc╚Ťie pe diferitele trepte ale societ─â╚Ťii, legile care guverneaz─â via╚Ťa economic─â, produc╚Ťia, reparti╚Ťia, schimbul ╚Öi consumul, precum ╚Öi fenomenele ╚Öi procesele economice. 28 (├Äs) ~ agrar─â sau, ├«nv, ~ia c├ómpului (ori de c├ómp, rural─â, ├«vr, p─âm├ónteasc─â) Agronomie. 29 (├Äs) ~ia industriei (sau, ├«nv, ~ industrial─â) ╚śtiin╚Ť─â economic─â ce studiaz─â rela╚Ťiile de produc╚Ťie din industrie ├«n interac╚Ťiune cu for╚Ťele de produc╚Ťie caracteristice acesteia, precum ╚Öi sistemele par╚Ťiale ale leg─âturilor specifice calitative ╚Öi func╚Ťionale, legile mi╚Öc─ârii lor, formele ╚Öi metodele specifice de organizare. 30 (├Äs) ~ politic─â (sau, ├«nv, politiceas─â) ╚śtiin╚Ť─â a administr─ârii unor resurse ╚Öi mijloace limitate, care studiaz─â, analizeaz─â ╚Öi explic─â comportamentele umane legate de organizarea ╚Öi utilizarea acestor resurse. 31 (├Äs) ~ forestier─â (sau, ├«nv, silvic─â) Silvicultur─â. 32 (├Änv; ├«s) ~ia stupilor (sau ~ de stupi) Apicultur─â. 33 (Iuz; ├«s) ~ animal─â Zootehnie. 34-35 (Mod de) organizare a planului sau a p─âr╚Ťilor unei lucr─âri, ale unei scrieri, ale unei legi etc. Si: alc─âtuire, compozi╚Ťie, structur─â.[1] modificat─â
ECONOM├ŹE, (2, 3) economii, s. f. 1. Ansamblul activit─â╚Ťilor umane desf─â╚Öurate ├«n sfera produc╚Ťiei, distribu╚Ťiei ╚Öi consumului bunurilor materiale ╚Öi serviciilor. ÔÖŽ Economie na╚Ťional─â = totalitatea activit─â╚Ťilor ╚Öi interdependen╚Ťelor economice la nivel macro- ╚Öi microeconomic, coordonat ├«n plan na╚Ťional prin mecanisme proprii de func╚Ťionare. Economie politic─â = ╚Ötiin╚Ťa administr─ârii unor resurse ╚Öi mijloace limitate, pentru satisfacerea unor necesit─â╚Ťi numeroase ╚Öi nelimitate. Economie de schimb = economie ├«n cadrul c─âreia produsele muncii iau cu prec─âdere forma de m─ârfuri. Economie natural─â = economie ├«n care produsul activit─â╚Ťii umane este destinat consumului produc─âtorilor. Economie de pia╚Ť─â = form─â de organizare ╚Öi func╚Ťionare a economiei ├«n care pre╚Ťul ╚Öi volumul produc╚Ťiei depind, ├«n principiu, de confruntarea dintre cerere ╚Öi ofert─â. Economie social─â de pia╚Ť─â = tip de economie care ├«mbin─â principiile economiei de pia╚Ť─â cu cele ale echit─â╚Ťii ╚Öi armoniei sociale. Economie subteran─â = tip de activit─â╚Ťi economice nedeclarate ╚Öi ne├«nregistrate ├«n contabilitatea celor care le practic─â, pentru a se sustrage de la plata impozitelor ╚Öi taxelor legale. ÔÖŽ Ramur─â, sector de activitate (productiv─â). 2. Folosire chibzuit─â a mijloacelor materiale sau b─âne╚Öti, limitat─â la strictul necesar ├«n cheltuieli; cump─âtare, m─âsur─â, 3. (Concr.; la pl.) Bani agonisi╚Ťi ╚Öi p─âstra╚Ťi pentru satisfacerea anumitor necesit─â╚Ťi. 4. Mod de ├«ntocmire a planului sau a p─âr╚Ťilor unei lucr─âri, ale unei scrieri, ale unei legi etc.; alc─âtuire, compozi╚Ťie. [Var.: (├«nv.) iconom├şe s. f.] ÔÇô Din fr. ├ęconomie.[1]
ICONOM├ŹE s. f. v. economie.
ECONOM├ŹE, (2, 3) economii, s. f. 1. Ansamblul activit─â╚Ťilor umane desf─â╚Öurate ├«n sfera produc╚Ťiei, distribu╚Ťiei ╚Öi consumului bunurilor materiale ╚Öi serviciilor. ÔÖŽ Economie na╚Ťional─â = totalitatea activit─â╚Ťilor ╚Öi interdependen╚Ťelor economice la nivel macro- ╚Öi microeconomic, coordonat pe plan na╚Ťional prin mecanisme proprii de func╚Ťionare. Economie politic─â = ╚Ötiin╚Ť─â a administr─ârii unor resurse ╚Öi mijloace limitate, care studiaz─â, analizeaz─â ╚Öi explic─â comportamentele umane legate de organizarea ╚Öi utilizarea acestor resurse. Economie de schimb = economie ├«n cadrul c─âreia produsele muncii iau cu prec─âdere forma de m─ârfuri. Economie natural─â = economie ├«n care bunurile materiale se produc direct pentru consum, f─âr─â intermediul schimbului. ÔÖŽ Ramur─â, sector de activitate (productiv─â). 2. Folosire chibzuit─â a mijloacelor materiale sau b─âne╚Öti, limitat─â la strictul necesar ├«n cheltuieli; cump─âtare, chibzuial─â, m─âsur─â. 3. (Concr.; la pl.) Bani agonisi╚Ťi ╚Öi p─âstra╚Ťi pentru satisfacerea anumitor trebuin╚Ťe. 4. Mod de ├«ntocmire, de or├ónduire a planului sau a p─âr╚Ťilor unei lucr─âri, ale unei scrieri, ale unei legi etc.; alc─âtuire, compozi╚Ťie. [Var.: (├«nv.) iconom├şe, -ii s. f.] ÔÇô Din fr. ├ęconomie.
ICONOM├ŹE s. f. v. economie.
ECONOM├ŹE, (2, 3) economii, s. f. 1. Totalitatea rela╚Ťiilor de produc╚Ťie dintre oameni, corespunz─âtoare stadiului de dezvoltare a for╚Ťelor de produc╚Ťie ale societ─â╚Ťii dintr-o anumit─â epoc─â. [Suprastructura] este legat─â de produc╚Ťie numai indirect, prin intermediul economiei, prin intermediul bazei. STALIN, PROBL. LINGV. 10. ÔŚŐ Economie politic─â = ╚Ötiin╚Ťa care studiaz─â legile produc╚Ťiei sociale ╚Öi ale reparti╚Ťiei bunurilor materiale pe diferite trepte de dezvoltare a societ─â╚Ťii omene╚Öti. Economia politic─â nu se ocup─â de ┬źproduc╚Ťie┬╗, ci de rela╚Ťiile sociale de produc╚Ťie dintre oameni, de or├«nduirea social─â a produc╚Ťiei. LENIN, O. III 41. Economie na╚Ťional─â = ansamblul rela╚Ťiilor economice dintr-o ╚Ťar─â. Cre╚Öterea vitelor constituie una din principalele ramuri ale agriculturii ╚Öi are un rol de seam─â ├«n ├«ntreaga economie na╚Ťional─â. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2785. Economie socialist─â = sistem economic bazat pe proprietatea socialist─â asupra mijloacelor de produc╚Ťie, pe colaborarea ╚Öi ajutorul reciproc al oamenilor elibera╚Ťi de exploatare ╚Öi pe repartizarea produselor dup─â cantitatea ╚Öi calitatea muncii depuse. Economie capitalist─â = sistem economic caracterizat prin proprietate capitalist─â ╚Öi privat─â asupra mijloacelor de produc╚Ťie ╚Öi exploatarea muncii salariate de c─âtre capitali╚Öti ├«n vederea ob╚Ťinerii plusvalorii. Economie natural─â = economie ├«n care se produce direct pentru consum, f─âr─â intermediul schimbului, produsele ne├«mbr─âc├«nd forma marf─â. ├Än epoca economiei naturale, ╚Ť─âranul era aservit de proprietarul de p─âm├«nt, el muncea nu pentru sine, ci pentru boier, pentru m├«n─âstire, pentru mo╚Öier. LENIN, O. I 421.2. (├Än opozi╚Ťie cu risip─â) Folosire chibzuit─â a mijloacelor materiale sau b─âne╚Öti, limitare la strictul necesar ├«n cheltuieli, cump─âtare, chibzuial─â, m─âsur─â. Regimul de economii ├«nseamn─â o lupt─â hot─âr├«t─â ╚Öi continu─â ├«mpotriva risipei, ├«nseamn─â ├«nl─âturarea cheltuielilor neproductive. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 285, 2/2. A mai stat o lun─â, a f─âcut economie ╚Öi-a venit la Bucure╚Öti. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 80. Cu mica leaf─â ce avea... ╚Öi mai ales cu o mare cump─âneal─â ╚Öi economie ├«╚Öi ╚Ťinea casa. NEGRUZZI, S. I 333. ÔŚŐ Fig. Economie de timp. ÔÖŽ (Ironic) Zg├«rcenie, avari╚Ťie; calicie. 3. (Concretizat, mai ales la pl.) Bani agonisi╚Ťi ╚Öi p─âstra╚Ťi pentru satisfacerea anumitor trebuin╚Ťe. Se ├«nt├«mpla s─â aib─â... tocmai o mie de franci de economii. GALACTION, O. I 177. S├«nt bani la sindicat, economii. SAHIA, N. 41. 4. ├Äntocmire, or├«nduire a planului sau a p─âr╚Ťilor unei lucr─âri, ale unei legi etc.; alc─âtuire, compozi╚Ťie. Scriitorul... d├«nd la o parte tot ce poate fi balast ├«n economia prozei sale, ├«╚Öi construie╚Öte cu me╚Öte╚Öug eroii ╚Öi evenimentele. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 160, 2/5. Femeia din ┬źP─âcat┬╗... trebuia numaidec├«t s─â fie simpatic─â, pentru economia nuvelei. IBR─éILEANU, SP. CR. 246. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) iconom├şe (GOLESCU, ├Ä. 65, KOG─éLNICEANU, S. 111) s. f.
ICONOM├ŹE s. f. v. economie.
econom├şe s. f., art. econom├şa, g.-d. art. econom├şei; pl. econom├şi, art. econom├şile
econom├şe s. f., art. econom├şa, g.-d. art. econom├şei; pl. econom├şi, art. econom├şile
ECONOM├ŹE s. 1. agoniseal─â, agonisire, agonisit─â, (pop.) chiverniseal─â, pricopseal─â, (reg.) pri╚Ötipeal─â, (prin Maram. ╚Öi Transilv.) zoroboc, (├«nv.) str├ónsoare, str├ónsur─â. (A str├óns o ~ bunicic─â pentru zile negre.) 2. v. structur─â.
ECONOM├ŹE s.f. 1. Totalitatea rela╚Ťiilor de produc╚Ťie dintre oameni care alc─âtuiesc baza societ─â╚Ťii ├«ntr-o anumit─â epoc─â. ÔŚŐ Economie na╚Ťional─â = totalitatea ramurilor de produc╚Ťie ╚Öi de munc─â ale unei ╚Ť─âri; economie politic─â = ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â dezvoltarea rela╚Ťiilor sociale de produc╚Ťie ├«n intercondi╚Ťionarea lor cu for╚Ťele de produc╚Ťie, legile produc╚Ťiei sociale, reparti╚Ťiei ╚Öi schimbului bunurilor materiale, specifice diferitelor or├ónduiri sociale ├«n succesiunea lor istoric─â. 2. Chibzuin╚Ť─â, cump─âtare (├«n cheltuieli, ├«n folosirea banilor, a materialelor etc.). 3. (La pl.) Rezerv─â de bani; bani agonisi╚Ťi. 4. Alc─âtuire, compozi╚Ťie a planului unei lucr─âri, a trat─ârii unei chestiuni etc. [Gen. -iei. / cf. fr. ├ęconomie, it. economia, lat. oeconomia, gr. oikonomia ÔÇô gospod─ârire].
ECONOM├ŹE s. f. 1. totalitatea ramurilor muncii sociale existente ├«ntr-o anumit─â or├ónduire social─â, determinate de stadiul de dezvoltare a for╚Ťelor de produc╚Ťie ╚Öi a rela╚Ťiilor de produc╚Ťie. ÔŚŐ totalitatea rela╚Ťiilor de produc╚Ťie care constituie cadrul desf─â╚Öur─ârii muncii sociale. ÔÖŽ ~ de pia╚Ť─â = form─â de organizare ╚Öi func╚Ťionare a economiei ├«n care oamenii ├«╚Öi desf─â╚Öoar─â activitatea ├«n mod liber, autonom ╚Öi eficient. ÔŚŐ ramur─â, sector de activitate productiv─â. ÔŚŐ gospod─ârire. 2. ╚Ötiin╚Ťa care se ocup─â cu studiul economiei (1). ÔÖŽ ~ politic─â = ╚Ötiin╚Ť─â social─â care studiaz─â legile produc╚Ťiei sociale, ale reparti╚Ťiei ╚Öi schimbului bunurilor materiale, specifice diferitelor or├ónduiri sociale ├«n succesiunea lor istoric─â. 3. chibzuin╚Ť─â, cump─âtare (├«n cheltuieli). 4. (pl.) rezerv─â de bani: bani agonisi╚Ťi. 5. alc─âtuire, compozi╚Ťie a planului unei lucr─âri, a trat─ârii unei chestiuni etc. (< fr. ├ęconomie, lat. oeconomia, gr. oikonomia)
ECONOM├ŹE ~i f. 1) la sing. Ansamblul elementelor care privesc producerea, distribu╚Ťia ╚Öi consumul bunurilor materiale. ÔŚŐ ~ na╚Ťional─â totalitate a ramurilor de produc╚Ťie dintr-o ╚Ťar─â. 2) la sing. Stare economic─â a unei ramuri de activitate uman─â. ~a industriei. 3) la sing. ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul activit─â╚Ťii economice a societ─â╚Ťii umane. 4) Chibzuin╚Ť─â ├«n folosirea bunurilor materiale; m─âsur─â ├«n consum, ├«n cheltuieli. Regim de ~. 5) mai ales la pl. Bani str├ón╚Öi cu un scop anumit; rezerv─â de bani. ÔŚŐ Cas─â de ~i cas─â unde se depun banii pentru p─âstrare. [G.-D. economiei] /<fr. ├ęconomie, lat. economia
economie f. 1. ordine ├«n conducerea unei case, ├«n administrarea unei mo╚Öii; 2. rezerv─â la cheltuieli; 3. bani pu╚Öi deoparte: a f─âcut economii; 4. armonia diferitelor p─âr╚Ťi ale unui tot: economia corpului omenesc, economia unui edificiu; economie politic─â, ╚Ötiin╚Ť─â ce studiaz─â produc╚Ťiunea, repartizarea ╚Öi consumarea bog─â╚Ťiilor unei ╚Ť─âri.
*econom├şe f. (vgr. oikonom├şa). Ordine ├«n cheltu─şel─ş, ├«n conducerea une─ş case, mo╚Öi─ş ╚Ö. a. Bani str├«n╚Ö─ş (pu╚Ö─ş la rezerv─â): a-╚Ť─ş cheltui economiile. Armonia, structura, r├«ndu─şala diferitelor p─âr╚Ť─ş ale unu─ş lucru: economia corpulu─ş omenesc, unu─ş edifici┼ş, une─ş c─âr╚Ť─ş. Fac economie de ceva, cru╚Ť, str├«ng. Economia politic─â, ╚Ötiin╚Ťa care studiaz─â producerea, distribuirea ╚Öi consuma╚Ťiunea bog─â╚Ťiilor une─ş ╚Ť─âr─ş. Economia social─â, ╚Ötiin╚Ťa care se ocup─â de legile care conduc societatea ╚Öi legile e─ş. Economia rural─â, ╚Ötiin╚Ťa de a te folosi de p─âm├«nt, de mo╚Öie. A face economie de ceva, a iconomisi, a nu risipi: a face economie de for╚Ťe. ÔÇô ╚śi iconomie (dup─â ngr.).
icon├│m, iconom├şe, V. econ-.
ECONOMIE s. 1. agoniseal─â, agonisire, agonisit─â, (pop.) chiverniseal─â, pricopseal─â, (reg.) pri╚Ötipeal─â, (prin Maram. ╚Öi Transilv.) zoroboc, (├«nv.) str├«nsoare, str├«nsur─â. (Are o ~ bunicic─â pentru zile negre.) 2. alc─âtuire, compozi╚Ťie, organizare, organiza╚Ťie, structur─â, (rar) substan╚Ť─â, (fig.) urzeal─â. (~ unei lucr─âri.)
ECONOMIE. Subst. Economie; spirit de economie, economicitate; cump─âtare, chibzuial─â, chibzuin╚Ť─â, cump─âneal─â, cump─ânire, m─âsur─â, socotin╚Ť─â, modera╚Ťie. Economisire, agonisire, str├«ngere, adunare, acumulare; chiverniseal─â (pop. ╚Öi fam.), chivernisire (pop. ╚Öi fam.); gospod─ârire, bun─â gospod─ârire; ra╚Ťionalizare; limitare, restr├«ngere, restric╚Ťie, austeritate (rar); dr─âmuial─â, dr─âmuire, dr─âm─âluire; c├«nt─ârire, chibzuire. Zg├«rcenie, zg├«rcire, parcimonie (livr.), avari╚Ťie, calicie; aviditate, l─âcomie, nesa╚Ť, cupiditate (livr.), rapacitate. Economii, bani str├«n╚Öi, fonduri acumulate, acumul─âri, agoniseal─â (pop.), agonisit─â (pop.), chiverniseal─â (pop. ╚Öi fam.), str├«ns─â (pop.), strinsuric─â (dim.). Econom, adun─âtor, str├«ng─âtor, p─âstr─âtor; gospodar; zg├«rcit, zg├«rciob (fam.); harpagon, avar, calic, zg├«rie-br├«nz─â. Adj. Econom, cump─âtat, chibzuit, m─âsurat (fig.), socotit, calculat; sobru, auster; str├«ng─âtor, adun─âtor, gospodar, p─âstr─âtor; zg├«rcit, parcimonios (livr.), calic, avar, cupid (livr.). Economic, economicos, economicesc (├«nv.); avantajos, convenabil, rentabil, profitabil, eficient. Vb. A fi econom, a se mul╚Ťumi cu pu╚Ťin; a str├«nge cureaua; a str├«nge b─âierile pungii; a economisi, a face economii, a agonisi, a cump─âta (reg.), a pune deoparte (la o parte); a-╚Öi face rezerve; a str├«nge bani, a str├«nge bani albi pentru zile negre, a pune banii la ciorap, a aduna alb ├«n c─âpistere; a se zg├«rci, a se calici, a se l─âcomi. V. acumulare, bog─â╚Ťie, zg├«rcenie.
econom├şe de pi├í╚Ť─â sint. s. (ec.) Economie care se conduce dup─â regulile pie╚Ťei ÔŚŐ ÔÇ×La cinema Patria sau ├«n patria cinema-ului rom├ónesc de cap─â ╚Öi spad─â, Parlamentul ÔÇô semn al ├«nvior─ârii economiei de pia╚Ť─â ÔÇô nevoia de bodyguarzi e tot mai acut─â.ÔÇŁ R.l. 4 VI 93 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Nic─âieri ├«n lume, nici m─âcar ├«n jungla aflat─â pe calea democra╚Ťiei ╚Öi a economiei de pia╚Ť─â nu se emit ordine care s─â ac╚Ťioneze retroactiv.ÔÇŁ Ev.z. 24 X 95 p. 1; v. ╚Öi impozitare, libertin (1992), rotunditate (1992) (cf. fr. ├ęconomie de march├ę)
ANNALES.├ëCONOMIES.SOCI├ëT├ëS.CIVILISATIONS, numele din 1946 al revistei Annales dÔÇÖhistoire et sociale fondat─â ├«n 1929, la Paris, de Marc Bloch ╚Öi Lucien Febvre, cu o profund─â influen╚Ť─â asupra istoriografiei contemporane. Promotorii ÔÇ×╚ścolii de la AnnalesÔÇŁ (F. Braudel, E.Le Roy Ladurie, J. Le Goff) au opus istoriei ÔÇ×evenimen╚ŤialeÔÇŁ istoria ÔÇ×global─âÔÇŁ.
ECONOM├ŹE (< fr., lat.) s. f. 1. Ansamblul activit─â╚Ťilor umane desf─â╚Öurate ├«n sfera produc╚Ťiei, distribu╚Ťiei ╚Öi consumului bunurilor materiale ╚Öi serviciilor. ÔÖŽ Activitate fundamental─â a societ─â╚Ťii desf─â╚Öurat─â ├«n scopul satisfacerii necesit─â╚Ťilor umane de bunuri ╚Öi servicii. ÔŚŐ E. natural─â = tip de e. ├«n care produsul activit─â╚Ťii umane este destinat ├«n totalitate consumului produc─âtorilor. ÔŚŐ E. de schimb = tip de e. ├«n care rezultatele activit─â╚Ťii umane sunt destinate schimbului, pei╚Ťei (e. de pia╚Ť─â), constituind genul de e. care a marcat progresul societ─â╚Ťii. ├Än epoca modern─â, activitatea economic─â desf─â╚Öurat─â ├«n cadrul unei e. de pia╚Ť─â, care, baz├óndu-se pe proprietatea privat─â, face posibil─â libertatea de ac╚Ťiune ╚Öi ini╚Ťiativ─â, atest─â faptul (subliniat de economi╚Öti ╚Öi teoreticieni, chiar predecesori ai lui A. Smith) c─â interesul general este determinat ├«n mod spontan de ÔÇ×jocul liberÔÇŁ al intereselor particulare. E. de pia╚Ť─â este motivat─â ╚Öi ÔÇ×condus─âÔÇŁ de concuren╚Ť─â (ÔÇ×m├óna invizibil─â a pie╚ŤeiÔÇŁ), care determin─â utilizarea ra╚Ťional─â a resurselor umane ╚Öi materiale prin eliminarea oric─ârei risipe, permi╚Ť├ónd consumatorilor s─â-╚Öi exprime diferitele op╚Ťiuni ├«n favoarea lor, iar for╚Ťele economice s─â le asigure coeren╚Ťa, eficacitatea ╚Öi echilibrul activit─â╚Ťilor economice. Dintre acestea, cele mai importante sunt: constr├óngerile tehnice de produc╚Ťie, impuse ├«n orice societate sau perioad─â, indiferent de ideologiile politice dominante la un moment dat; diviziunea muncii care asigur─â eficien╚Ťa utiliz─ârii resurselor materiale ╚Öi umane, a organiz─ârii economice ╚Öi sociale la nivel global, sectorial etc.; echilibrul financiar care, ├«n esen╚Ť─â, semnific─â imposibilitatea efectu─ârii unor cheltuieli care dep─â╚Öesc veniturile ob╚Ťinute anterior. ÔŚŐ E. social─â de schimb = concept specific doctrinei cre╚Ötin-democrate conform c─âreia criteriul economic este considerat la fel de important ca cel social; se concretizeaz─â prin adoptarea unei politici economice care s─â asigure sprijinirea efectiv─â a categoriilor sociale defavorizate, prin acordarea unei protec╚Ťii sociale adecvate din partea statului, concomitent cu respectarea legilor e. de pia╚Ť─â ╚Öi a principiului subsidiarit─â╚Ťii deciziilor ├«n sfera economicului ╚Öi socialului. ÔŚŐ E. liberal─â = tip de e. de pia╚Ť─â, specific doctrinei liberale, caracterizat prin limitarea interven╚Ťiei statului ├«n sfera economicului ╚Öi promovarea unei libert─â╚Ťi ne├«ngr─âdite, dar ├«n limitele legalit─â╚Ťii, ├«n ceea ce prive╚Öte ini╚Ťiativa ╚Öi activitatea economic─â. ÔŚŐ E. dirijat─â (planificat─â) = tip de e. bazat─â pe proprietatea de stat, ├«n care activit─â╚Ťile economice se desf─â╚Öoar─â conform unei planific─âri centralizate, adoptate la niveluri superioare de decizie. ÔŚŐ E. na╚Ťional─â = ansamblul activit─â╚Ťilor ╚Öi interdependen╚Ťelor economice la nivel macro- ╚Öi microeconomic, coordonat ├«n plan na╚Ťional prin mecanisme proprii de func╚Ťionare. ÔŚŐ E. mondial─â = totalitatea economiilor na╚Ťionale ╚Öi a interdependen╚Ťelor stabilite ├«ntre ele ca o consecin╚Ť─â a cadrului juridic ╚Öi institu╚Ťional ╚Öi interna╚Ťional ╚Öi a mecanismelor economice. 2. E. politic─â (╚Ötiin╚Ť─â politic─â) = ╚Ötiin╚Ťa administr─ârii unor resurse ╚Öi mijloace limitate pentru satisfacerea unor necesit─â╚Ťi numeroase ╚Öi nelimitate; studiaz─â, analizeaz─â ╚Öi explic─â comportamentele umane legate de organizarea ╚Öi utilizarea acestor resurse, precum ╚Öi modalit─â╚Ťile de realizare a acestora. Elemente de teorie economic─â au existat ├«nc─â din Antic., dar fundamentarea e.p. moderne este opera ╚Öcolii clasice engleze (A. Smith, S. Ricardo ╚Ö.a.). De╚Öi, ├«n evolu╚Ťia sa, ╚Ötiin╚Ťa economic─â a avut mai multe variante teoretice ╚Öi practice, teoria economic─â poate fi grupat─â ├«n urm─âtoarele mari concep╚Ťii, c─ârora le corespund tipuri de analiz─â fundamental diferite: ╚Öcoala clasic─â (sec. 18 p├ón─â la 1870), marxismul (a doua jum─âtate a sec. 19), neoclasicismul (din 1870 p├ón─â ├«n prezent), keynesismul (deceniile 4-8 ale sec. 20). 3. Chibzuin╚Ť─â, cump─âtare. ÔŚŐ E. la scar─â = reducerea costurilor de produc╚Ťie concomitent ╚Öi corelat cu dezvoltarea ├«ntreprinderii. 4. Sum─â de bani sau cantitate de bunuri care se economise╚Öte. 5. Economia protec╚Ťiei mediului = disciplin─â de grani╚Ť─â ├«ntre economie ╚Öi ecologie care studiaz─â reparti╚Ťia ├«n biosfer─â a resurselor naturale, precum ╚Öi utilizarea lor ├«n concordan╚Ť─â cu men╚Ťinerea echilibrului ecologic.
ECO-1 ÔÇ×cas─â, locuin╚Ť─â, mediu ├«nconjur─âtor, proprietateÔÇŁ. ÔŚŐ gr. oikos ÔÇ×cas─â, gospod─ârieÔÇŁ > fr. ├ęco-, it. eco-, engl. id., L. sav. oeco-, germ. ├Âko- > rom. eco-. Ôľí ~biotic (v. -biotic), adj., (despre un organism) adaptat la un mod specific de via╚Ť─â; ~clin (v. -clin), s. n., varia╚Ťie morfologic─â sau fiziologic─â, corelat─â cu o varia╚Ťie ecologic─â; ~dem (v. -dem), adj., s. n., (popula╚Ťie) care tr─âie╚Öte ├«ntr-o zon─â ecologic─â bine definit─â; ~etologie (v. eto-, v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â influen╚Ťa condi╚Ťiilor de mediu asupra comportamentului ╚Öi obiceiurilor organismelor; ~fene (v. -fen), s. f. pl., organisme vegetale cu genotipuri asem─ân─âtoare, dar cu fenotipuri deosebite; ~fenotip (v. feno-, v. -tip), s. n., modificare fenotipic─â determinat─â de mediul ├«nconjur─âtor; ~fiziologie (v. fizio-, v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â fiziologia diferitelor grupe de organisme ├«n corela╚Ťie cu mediul lor natural; ~fob (v. -fob), adj., s. m. ╚Öi f., (persoan─â) care sufer─â de ecofobie; ~fobie (v. -fobie), s. f., team─â patologic─â de a sta singur ├«n cas─â; ~genez─â (v. genez─â), s. f., 1. Proces de formare a condi╚Ťiilor ecologice. 2. Stabilire a unor rela╚Ťii ├«ntre vie╚Ťuitoare ╚Öi mediu, ├«n cursul evolu╚Ťiei; ~grafie (v. grafie), s. f., studiul evolu╚Ťiei mediului ├«nconjur─âtor; ~id (v. -id), s. m., ansamblul factorilor biologici; ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n ecologie; ~logie (v. -logie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â rela╚Ťiile reciproce dintre organisme ╚Öi mediul lor de via╚Ť─â; ~morfe (v. -morf), adj., s. f. pl., (plante) cu comportament identic fa╚Ť─â de un anumit factor ecologic; ~morfoz─â (v. -morfoz─â), s. f., modificare a unor caractere morfologice ale plantelor sub influen╚Ťa factorilor mediului ├«nconjur─âtor; ~nomie (v. -nomie), s. f., totalitate a rela╚Ťiilor sociale de produc╚Ťie existente ├«ntr-o anumit─â or├«nduire social─â, determinate de nivelul de dezvoltare a for╚Ťelor de produc╚Ťie; ~pedologie1 (v. pedo-1, v. -logie1), s. f., studiul caracterelor somatice determinate de factorii ecologici; ~pedologie2 (v. pedo-2, v. -logie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â influen╚Ťa solurilor asupra organismelor vegetale ╚Öi animale; ~proterandrie (v. proter/o-, v. -andrie), s. f., fenomen de maturizare a florilor mascule ├«naintea celor femele; ~proteroginie (v. protero-, v. -ginie), s. f., fenomen de maturizare a florilor femele ├«naintea celor mascule; ~sfer─â (v. -sfer─â), s. f., nume generic pentru atmosfer─â, hidrosfer─â, biosfer─â ╚Öi pentru stratul superficial al litosferei, populate de fiin╚Ťe vii; ~tip (v. -tip), s. n., 1. Grup de plante sau de animale din aceea╚Öi specie cu anumite ├«nsu╚Öiri ereditare proprii, dob├«ndite sub influen╚Ťa condi╚Ťiilor de mediu. 2. Ras─â ecologic─â adaptat─â sub aspect genetic; ~ton (v. -ton), s. n., 1. Areal de tranzi╚Ťie ├«ntre dou─â comunit─â╚Ťi de plante. 2. Popula╚Ťie de tranzi╚Ťie de pe arealul intermediar dintre dou─â asocia╚Ťii; ~top (v. -top), s. n., tip particular de habitat determinat de intersec╚Ťia unui complex de factori fizico-geografici; ~toxicologie (v. toxico-, v. -logie1), s. f., ramur─â a ecologiei care studiaz─â ac╚Ťiunea elementelor ╚Öi substan╚Ťelor toxice din mediul ├«nconjur─âtor asupra sistemelor biologice.
iconom├şe, iconomii s. f. (Bis.) Planul lui Dumnezeu cu privire la destinul crea╚Ťiei ╚Öi al omului, ├«n special preg─âtirea m├óntuirii ├«n Vechiul Testament ╚Öi realizarea acesteia ├«n Noul Testament. ÔÖŽ Planul lui Dumnezeu de m├óntuire a omului, realizat de Iisus Hristos. ÔÖŽ Una dintre modalit─â╚Ťile principale pe care Bis. le folose╚Öte ├«n aplicarea normelor canonice. ÔÇô Din gr. oikonomia.
a face economie de lumin─â expr. (glum.) a dormi.

Iconomie dex online | sinonim

Iconomie definitie

Intrare: economie
economie substantiv feminin
iconomie