Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru iconologie

ICONOLOG├ŹE s. f. 1. ╚śtiin╚Ť─â care are ca scop interpretarea simbolurilor, figurilor alegorice, emblemelor etc. 2. Disciplin─â care se ocup─â cu descifrarea ╚Öi interpretarea semnifica╚Ťiei imaginii. 3. Ramur─â a paleontologiei care studiaz─â urmele (de locomo╚Ťie) l─âsate de vertebrate pe unele sedimente. ÔÇô Din fr. iconologie.
ICONOLOG├ŹE s. f. 1. ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studierea atributelor proprii diferitelor personaje din mitologia greco-roman─â, cre╚Ötin─â etc., a c─âror cunoa╚Ötere permite arti╚Ötilor s─â reprezinte personajele respective. 2. Ramur─â a paleontologiei care studiaz─â urmele (de locomo╚Ťie) l─âsate de vertebrate pe unele sedimente. ÔÇô Din fr. iconologie.
iconolog├şe s. f., art. iconolog├şa, g.-d. iconolog├şi, art. iconolog├şei
iconolog├şe s. f., art. iconolog├şa, g.-d. iconolog├şi, art. iconolog├şei
ICONOLOG├ŹE s.f. 1. ╚śtiin╚Ť─â care studiaz─â atributele ce caracterizeaz─â zeit─â╚Ťile unei mitologii, necesare arti╚Ötilor pentru a reprezenta personajele respective. ÔÖŽ (Arte) Disciplin─â care studiaz─â ╚Öi interpreteaz─â reprezent─ârile folosite ├«n artele plastice. 2. Ramur─â a paleontologiei care se ocup─â cu studiul urmelor de locomo╚Ťie l─âsate de vertebrate pe unele sedimente. [< fr. iconologie, cf. gr. eikon ÔÇô imagine, logos ÔÇô studiu].
ICONOLOG├ŹE s. f. 1. ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â atributele ce caracterizeaz─â personajele unei mitologii, necesare arti╚Ötilor pentru a le reprezenta. 2. repertoriu de simboluri. ÔŚŐ disciplin─â care studiaz─â ╚Öi interpreteaz─â reprezent─ârile din artele plastice. (< fr. iconologie)
ICONOLOG├ŹE f. 1) ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul atributelor caracteristice diferitelor personaje din mitologie. 2) Disciplina care studiaz─â ╚Öi interpreteaz─â reprezent─ârile acestora ├«n artele plastice. /<fr. iconologie
ICONOLOG├ŹE (< fr.; {s} gr. eikon ÔÇ×imagine, tablouÔÇŁ + logos ÔÇ×studiuÔÇŁ) s. f. 1. ╚śtiin╚Ť─â care are ca scop interpretarea simbolurilor, figurilor alegorice, a emblemelor etc. ÔÖŽ Disciplin─â care studiaz─â atributele proprii diferitelor personaje din mitologia greco-roman─â, cre╚Ötin─â etc. (ex. tridentul, ca atribut al lui Neptun), a c─âror cunoa╚Ötere permite arti╚Ötilor s─â reprezinte personajele respective. 2. Disciplin─â care se ocup─â cu descifrarea ╚Öi interpretarea semnifica╚Ťiei imaginii, abordat─â din mai multe unghiuri de vedere (istoric, religios, general, cultural, politic etc.). Termenul a fost folosit pentru prima dat─â de Cesare Ripa (1593). 3. Ramur─â a literaturii comparate care urm─âre╚Öte raportul reciproc dintre textul literar ╚Öi imaginea vizual─â.
ICONO- ÔÇ×imagine, aparen╚Ť─â, portret, figur─âÔÇŁ. ÔŚŐ gr. eikon, onos ÔÇ×figur─â, imagine, portretÔÇŁ > fr. icono-, it. id., engl. id., germ. ikono- > rom. icono-. Ôľí ~clast (v. -clast), s. m. ╚Öi f., adversar al cultului icoanelor; ~dul (v. -dul), s. m. ╚Öi f., adept al cultului icoanelor; ~graf (v. -graf), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n iconografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Disciplin─â care se ocup─â cu descrierea ╚Öi studiul operelor realizate ├«n arta plastic─â. 2. Ansamblu de imagini documentare referitoare la o anumit─â epoc─â, tem─â, problem─â, persoan─â etc.; ~latrie (v. -latrie), s. f., adora╚Ťie a icoanelor; ~latru (v. -latru), s. m. ╚Öi f., persoan─â care se ├«nchin─â la icoane; ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n iconologie; ~logie (v. -logie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â atributele proprii diferitelor personaje din mitologia greco-roman─â, cre╚Ötin─â etc., necesare arti╚Ötilor plastici; ~metrie (v. -metrie1), s. f., tehnic─â a m─âsur─ârii elementelor ╚Öi propor╚Ťiilor unei opere de art─â, pentru a descoperi concep╚Ťia ce st─â la baza construc╚Ťiei ideative ╚Öi plastice a acesteia; ~metru (v. -metru1), s. n., 1. Instrument folosit pentru m─âsurarea asimetriei retiniene ├«ntre cei doi ochi. 2. Vizor utilizat la reglarea aparatului de fotografiat; ~scop (v. -scop), s. n., tub electronic folosit ├«n televiziune pentru transmiterea imaginilor; ~strof (v. -strof), s. n., instrument optic care d─â imaginea r─âsturnat─â a obiectelor; ~tip (v. -tip), s. n., reprezentare a tipului unui taxon prin desen sau fotografie.

Iconologie dex online | sinonim

Iconologie definitie

Intrare: iconologie
iconologie substantiv feminin