ichíu, ichíuri, s.n. (pop.) 1. (la jocul de arșice) arșic mai mare (plumbuit) cu care se lovesc celelalte arșice în timpul jocului; soalbă, țap. 2. (fig.) coardă. 3. (fig.) clenci, greutate.

ichiu n. 1. arșic plumbuit de lovit în celelalte: un ichiu bun n’are preț ISP.; 2. fig. coardă sîmtitoare: mă lovia la ichiu; 3. fig. clenciu, greutate: treaba arfi mers, dacă nu era un ichiu. [Turc, YEK, lovitură în jocul de arșici].