ÍBIS, ibiși, s. m. Pasăre asemănătoare cu barza, de culoare albă (Threskionis aethiopica) sau roșie (Guara rubra), cu cioc lung și curbat în jos, cu penajul alb sau roșu pe corp și negru pe cap și pe coadă, care trăiește în țările calde și se hrănește cu insecte. – Din fr., lat. ibis.

ÍBIS, ibiși, s. m. Pasăre asemănătoare cu barza, de culoare albă (Threskionis aethiopica) sau roșie (Guara rubra), cu cioc lung și curbat în jos, cu penajul alb sau roșu pe corp și negru pe cap și pe coadă, care trăiește în țările calde și se hrănește cu insecte. – Din fr., lat. ibis.

ÍBIS ibiși, s. m. Pasăre din familia berzelor, cu cioc lung și pene roșii sau negre, care trăiește în țările calde (Ibis aerhiopica sau religiosa). Împrejurul unui lac minuscul ca o piscină, ibiși cu piciorul de mărgean... se privesc în oglinda apelor. ANGHEL, PR. 113.

íbis s. m., pl. íbiși

íbis s. m., pl. íbiși

ÍBIS s.m. Pasăre exotică cu ciocul și picioarele lungi, cu pene roșii sau negre. [< fr. ibis].

ÍBIS s. m. pasăre exotică cu ciocul și picioarele lungi, cu penaj alb sau roșu. (< fr., lat. ibis)

ÍBIS íbiși m. Pasăre din regiunile Africii și Americii, asemănătoare cu o barză, având penajul alb-roșu și ciocul lung, curbat în jos, considerată sfântă de către egiptenii antici. /<lat., fr. ibis

ibis m. pasăre cu picioroange, venerată de vechii Egipteni.

*íbis m., pl. ibișĭ (lat. și vgr. ibis). O pasăre cu cĭocu și picĭoarele lungĭ, cu peptu și spinarea albă, cu capu, gîtu și coada neagră, mîncătoare de reptile, și de aceĭa adorată de vechiĭ Egiptenĭ (ibis religiosa). V. țigănuș.

ÍBIS (< fr., lat.) s. m. Gen de păsări din ordinul ciconiiformelor răspândit în Africa tropicală: I. roșu (Eudocimus ruber), cu ciocul de culoare neagră-cafenie, ușor curbat, cu penajul roșu, trăiește în regiunile muntoase; I. alb (Eudocimus albus), cu penajul alb, asemănător, ca formă și mărime, cu i. roșu. Este considerată de egipteni o pasăre sacră. Zeița Isis este reprezentată având capul acestei păsări.

íbis, ibiși s. m. Pasăre asemănătoare cu barza, adorată în Egiptul antic ca simbol sacru sau ca o întrupare a zeului Thot, așac um era bufnița la greci. – Din fr., lat. ibis.