IBÉRIC, -Ă, iberici, -ce, s. m. și f., adj. 1. Persoană originară sau locuitor din Iberia. 2. Adj. Care aparține Iberiei ori ibericilor (1), privitor la Iberia ori la iberici. – Din fr. ibérique, it. iberico.

Iberi m. pl. locuitorii primitivi ai Iberiei și ai căror descendenți par a fi Bascii.

IBÉRI (< fr.) s. m. pl. Populație de limbă neindo-europeană (caucaziană) care locuia, în milen. 1 î. Hr., pe coastele de E și SE ale Spaniei actuale. De origine necunoscută, probabil africano-mediteraneană, cu influențe anatoliene și feniciene. După cucerirea Spaniei, i. au fost asimilați de către romani (sec. 2 î. Hr.). De la numele lor provine denumirea Pen. iberice.