IATROGENÍE, iatrogenii, s. f. (Med.) Stare psihică produsă sau agravată pe cale psihogenă de către medic, ca urmare a unei manevre defectuoase sau a unui tratament medical greșit. – Din fr. iatrogénie.

IATROGENÍE, iatrogenii, s. f. (Med.) Stare psihică produsă sau agravată pe cale psihogenă de către medic, de tratament sau de condițiile spitalizării. – Din fr. iatrogénie.

iatrogeníe s. f., pl. iatrogeníi

IATROGENÍE s.f. Producere a unei boli de un medicament prescris, luat în doze prea mari sau timp prea îndelungat. [Gen. -iei. / < fr. iatrogénie, cf. gr. iatros – medic, gennan – a produce].

IATROGENÍE s. f. stare psihică produsă pe cale psihogenă de către medic, de tratament sau de condițiile spitalizării. (< fr. iatrogénie)

IATRO- „medic, tratament, medical”. ◊ gr. iatros „medic” > fr. iatro-, germ. id., engl. id. > rom. iatro-. □ ~gen (v. -gen1), adj., care este provocat de medic; ~genie (v. -genie1), s. f., producere a unei boli în urma administrării îndelungate sau excesive de medicamente; ~lepsie (v. -lepsie), s. f., absorbție a produselor medicamentoase prin piele; ~leptic (v. -leptic), adj., (despre tratament) care se bazează pe utilizarea fricțiunilor, oncțiunilor etc.; ~sofie (v. -sofie), s. f., concepție medicală, teorie a medicinii.