IASÂC s. v. rișcă.

iasâc n. un fel de joc cu gologani (după cum cădea dos ori față, adică cu efigia sau turaua): unii jucau nuci, alții iasâc și tura FIL. [Turc, YAZY, efigia monedei].

ĭasî́c (sud) și izíc (est) n., pl. e (turc. ĭazy, scris, scriitură). Vechĭ. Dosu uneĭ monete (azĭ areșca și scrisa), opus luĭ tura. A juca la ĭasîc și tura, a juca la noroc după cum cade gologanu.

iasîc s. v. RIȘCĂ.