erlâc sn vz iarlâc

iarlîc (-curi), s. n. – Ordin dat de hanul tătarilor. Tăt. (tc.) yarlik (Șeineanu, III, 66), cf. rus. jarlyk. Sec. XVIII, înv.

iarlấc, iarlấcuri, s.n. (înv.) ordin sau permis în scris din partea unui han tătăresc.