Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

22 defini╚Ťii pentru ianuar

IANUÁR s. m. v. ianuarie.
IANU├üRIE s. m. Prima lun─â a anului, av├ónd 31 de zile; gerar; c─ârindar[1]. [Pr.: -nu-a-. ÔÇô Var.: ianu├ír s. m.] ÔÇô Din sl. ijanuarij.
IANUÁR s. m. v. ianuarie.
IANU├üRIE s. m. Prima lun─â a anului, av├ónd 31 de zile; gerar; c─ârindar. [Pr.: -nu-a-. ÔÇô Var.: ianu├ír s. m.] ÔÇô Din sl. ijanuarij.
GHENÁRIE s. m. v. ianuarie.
IANUÁR s. m. v. ianuarie.
IANU├üRIE s. m. ├Änt├«ia lun─â a anului. Partizanii p─âcii din lumea ├«ntreag─â comemoreaz─â la 8 ianuarie ├«mplinirea a cinci ani de la moartea marelui scriitor francez Romain Rolland. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 170, 6/4. ÔÇô Pronun╚Ťat: -nu-a-ri-e. ÔÇô Variante: ghen├írie (KOG─éLNICEANU, S. 43), ianu├ír s. m.
ianu├írie (dar: 1 Ianuarie [cit. ├«ntß║ąi ~]) (-nu-a-ri-e) s. m., g.-d. lui ianu├írie; abr. ian.; I/.01./-01-
ianuárie s. m. (sil. -nu-a-ri-e), g.-d. art. lui ianuárie; abr. ian., simb. I (și:. 1./-1-)
GHENÁRIE s. v. ianuarie.
IANUÁRIE s. (pop.) cărindar, gerar, (înv.) ghenarie.
ghen├írie s. m. ÔÇô Ianuarie. ÔÇô Var. g(h)en(u)ar(ie). Mr. gÔÇÖinar. Sl. genarii, din ngr. ╬│╬Á╬Ż╬Ȥü╬̤é (Cihac, II, 119). ├Än locuit modern de ianuarie, din lat. ianuarius.
ianu├írie s. m. ÔÇô Prima lun─â a anului, gerar. ÔÇô Var. (rar─â) ianuariu. Sl. januari─ş. Este dublet de la ghenarie (var. ghen(u)ar), s. m., din sl. gen(╬Ż)ari─ş. Sec. XVII, ├«nv.
IANUÁRIE m. Prima lună a anului. [G.-D. lui ianuarie; Sil. -nu-a-ri-e] /<sl. ijaanuarij
Ghenar m. pop. Ianuarie. [Gr. mod.].
Ianuarie f. întâia lună a anului. [De origină slavo-greacă].
ghen├írie, V. ─şanuarie.
*─şanu├ír─ş┼ş m., gen. al lu─ş (lat. januarius [adic─â mensis], luna lu─ş Ianu, un ze┼ş la Roman─ş). Prima lun─â a anulu─ş. ÔÇô Ob. ─şanu├írie (ngr. ─şanu├írios). Vech─ş ghen├írie ╚Öi -├íre, ghenuarie, ghenvarie ╚Öi -├íre, ghenari┼ş, genvari┼ş, ghenar ╚Öi (dup─â ger) gerar (vsl. genvar─ş, genar─ş). Mold. ╚Öi ─şenuarie.
─şenu├írie, V. ─şanuari┼ş.
ghenarie s. v. IANUARIE.
IANUARIE s. (pop.) cărindar, gerar, (înv.) ghenarie.
LUNILE ANULUI. Subst. Ianuarie, c─ârindar (├«nv. ╚Öi pop.), gerar (pop.); februarie, faur (pop.), f─âurar (pop.); martie, m─âr╚Ťi╚Öor (pop.), germ─ânar (rar); aprilie, prier (├«nv. ╚Öi pop.), florar (pop., rar); mai, florar (pop.); iunie, cire╚Öar (pop.); iulie, (luna lui) cuptor (pop.); august, gustar (pop.), m─âs─âlar (pop.), secerar (pop.); septembrie, r─âpciune (pop.), brum─ârel (pop.), vinicer (pop.); octombrie, brum─ârel (pop.), brumar (pop.); noiembrie, promorar (pop.), brumar (pop.), brum─ârel (pop.); decembrie, ning─âu (reg.). V. timp.

Ianuar dex online | sinonim

Ianuar definitie

Intrare: ianuarie
ghenvare substantiv masculin invariabil
ghenvarie substantiv masculin invariabil
ghenuarie substantiv masculin invariabil
ienuarie substantiv masculin invariabil
ghenar substantiv masculin invariabil
genvariu substantiv masculin invariabil
ghenariu substantiv masculin invariabil
ghenare substantiv masculin invariabil
ianuariu substantiv masculin invariabil
ghenarie substantiv masculin invariabil
ianuar substantiv masculin (numai) singular
ianuarie substantiv masculin invariabil
  • silabisire: ia-nu-a-ri-e